12:18:02 19.04.2024
Stiri

Ce au în comun trumpismul și putinismul. Explicațiile profesorului Jeffrey Isaac

Interviu 31.05.2018 10:02 Vizualizări2632 Autor: Ziarul National


Ce au în comun trumpismul și putinismul. Explicațiile profesorului Jeffrey Isaac sursa: digi24.ro

Despre pericolul acestei politici externe americane acum, într-o analiză făcută de Jeffrey Isaac, reputat profesor american de ştiinţe politice. Într-un interviu pentru Jurnalul de Seară, Jeffrey Isaac comentează pericolul pe care consideră că îl reprezintă Administraţia Trump. Vorbeşte şi despre agenda iliberală a Rusiei şi explică ce au în comun trumpismul şi putinismul.

Venit în România pentru a primi titlul de doctor honoris causa din partea Scolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, Jeffrey Isaac face şi o scurtă radiografie a sistemului politic din ţara noastră.

Alina Mărculescu Matiş, jurnalist Digi24: Noua dumneavoastră carte, al cărei titlu e „Împotriva lui Trump”, e o lectură destul de sumbră. E aproape un îndemn la luptă, la rezistenţă în faţa a ceea ce dumneavoastră consideraţi a fi ameninţări la adresa democraţiei americane şi a democraţiei liberale, în general. Să începem analiza „trumpismului” cu ştirea momentului, care se referă la Coreea de Nord. Cum comentaţi incertitudinea la care a fost redus summitul?

Jeffrey Isaac, profesor, Indiana University: Administraţia Trump e în general haotică şi dezorganizată, raportat la felul în care administraţiile prezidenţiale sunt, de regulă, organizate. Într-o anumită măsură, acest du-te-vino se înscrie în tiparul în care Casa Albă a gestionat numeroase subiecte. E o abordare centrată pe personalitate, pe Trump. În cazul altor administraţii, când preiau mandatul, au o agendă politică foarte clară. Oamenii numiţi să facă parte din cabinet au experienţă în astfel de birocraţii, şi au păreri argumentate şi obiective bine stabilite. Nu e cazul aici. Ce a început ca o retorică foarte ostilă şi belicoasă faţă de Coreea de Nord a ajuns la un fel de îmbrăţişare a regimului nord-coreean. Totul se concentrează asupra lui Trump şi a dorinţei lui de a avea această întâlnire. Să spunem că partea de vedetism şi, într-o măsură, de reality-show sunt foarte importante pentru Donald Trump.

Alina Mărculescu Matiş, jurnalist Digi24: Să facem un pas înapoi. Suntem în cel de-al doilea an al Administraţiei Trump, despre care aţi scris pe larg. Dacă, atunci când e vorba despre politica internă, putem spune că e prea devreme să ne dăm seama de impact, (în plan extern - n.r.) a făcut multe dintre lucrurile pe care spunea că le va face în primul lui an de mandat. Pentru noi, în această parte a lumii, e îngrijorător. Ce părere aveţi, deci, despre politica sa externă?

Jeffrey Isaac: Cred că e un dezastru! Şi cred că sunt foarte puţini oameni, analişti serioşi, chiar şi analişti republicani care să nu fie de acord cu faptul că politica externă e un dezastru. Cred că aici e Trump cel mai periculos. M-aţi întrebat despre Coreea de Nord: unele dintre lucrurile pe care le-am scris în trecut, când spunea că mai are un pic şi porneşte războiul - ceea ce nu cred că e exclus nici acum - veneau ca urmare a faptului că acest aspect e foarte îngrijorător, pentru că are o putere extraordinară în calitate de comandant suprem. Unul din lucrurile rele pe care le-a făcut recent a fost mutarea ambasadei la Ierusalim, un factor în violenţa cumplită pe care am văzut-o în Gaza, unde a avut loc un fel de masacru asupra civililor. Cred că e o instabilitate incredibilă în Orientul Mijlociu, instabilitate provocată de Administraţia Trump.

Alina Mărculescu Matiş: Spuneţi că Trump guvernează într-o manieră autoritară şi că are un stil dictatorial. Explicaţi-ne la ce anume vă referiţi.

Jeffrey Isaac: Trump a devenit cunoscut americanilor în calitate de gazda unui reality show, în care, ca un dictator, fie a fost de acord cu anumite idei, fie a concediat oameni. Personajul său de la televizor, care a devenit ulterior imaginea sa de candidat în faţa publicului larg şi a camerelor televiziunilor, a fost de om care ia deciziile de unul singur, cu un stil aspru şi autoritarist. Totul a pornit de la stilul lui de viaţă şi de la felul în care face afaceri. Corporaţia Trump e un spectacol cu un singur protagonist, nu e o companie publică. Felul în care îşi gestionează afacerile şi cum pare să-şi gestioneze familia şi viaţa e acelaşi cu modul în care s-a comportat în acea emisiune TV. E foarte tulburător că până la 60 de milioane de americani au fost dispuşi să voteze aşa ceva şi au considerat un astfel de personaj atractiv. Aici intervine neofascismul lui Trump. El susţine că rezolvă probleme, că poate elimina birocraţia, poate seca mlaştina politică, el e cel care poate bate palma. Sigur, niciunul dintre aceste lucruri nu s-au dovedit a fi adevărate până acum sau, în măsura în care sunt adevărate, sunt oricum un dezastru.

Alina Mărculescu Matiş: Sunt oameni care spun că acest stil de guvernare se bazează doar pe vorbe.

Jeffrey Isaac: Sunt, însă, vorbe foarte periculoase. Retorica aceasta e foarte îngrijorătoare din cel puţin două motive: în primul rând, pentru că mobilizează o bază electorală extrem de autoritaristă, ce are ca fundament furia. În al doilea rând, cred că are un efect mai amplu asupra discursului public, a încrederii publicului în guvernare. Atacurile lui Donald Trump împotriva aşa-zisei „prese de ştiri false” au, potrivit sondajelor de opinie, efect în accentuarea procesului de delegitimare a unor instituţii care şi-au pierdut deja din credibilitate. Pe lângă aceste aspecte, mai e şi partea de politici. Donald Trump a făcut deja multe lucruri îngrijorătoare În acelaşi timp, cred că există un pericol real ca Trump să fie reales, iar în al doilea mandat ar putea fi şi mai rău. Sper să nu fie cazul.

Alina Mărculescu Matiş: Să vorbim despre Rusia, pentru că ancheta privind Rusia a bântuit preşedinţia Trump. Spuneţi că scandalul atacului cibernetic are mai puţină legătură cu amestecul în alegerile prezidenţiale americane şi mai multă legătură cu agenda lui Vladimir Putin de a exporta democraţia iliberală sau de a promova o agendă iliberală, atât în SUA, cât şi în Europa.

Jeffrey Isaac: Am spus asta şi o susţin, într-o anumită măsură, în continuare. Citatele sunt din nişte articole pe care le-am publicat cu un an în urmă. Cred că ştim mult mai multe acum despre amestecul rusesc, pentru ca să fie o problemă reală. Ideea mea, cu 6-8 luni în urmă, era că, indiferent ce se află despre implicarea Rusiei, ce e cu adevărat tulburător e ceea ce eu numesc afinitatea ideologică dintre trumpism şi putinism şi agenda de politică externă a lui Vladimir Putin, care urmăreşte destabilizarea democraţiei liberale. Vreau să fiu foarte clar: sunt exploatate vulnerabilităţi reale ale democraţiei liberale. Nu e ca şi cum democraţia liberală e ceva perfect şi minunat, care e stricat de Putin şi de Trump. Nu! E ceva imperfect, pe care Putin vrea să-l destabilizeze pentru politica sa externă. Trump s-a născut din criza reală a democraţiei liberale. Ca alte personaje din Europa, are soluţii foarte autoritariste pentru problemele democraţiei liberale. Argumentul meu cu privire la Rusia era că cel mai mare motiv de îngrijorare îl reprezenta această afinitate ideologică şi măsura în care Trump, Putin, Orban, Erdogan... Ei nu fac parte dintr-un complot! Dar există o tendinţă tot mai puternică împotriva liberalismului. Uneori, e legată de populism, iar Trump reprezintă o versiune a acestei tendinţe.

Alina Mărculescu Matiş: Care sunt aceste afinităţi ideologice între trumpism şi putinism?

Jeffrey Isaac: O mare parte are de-a face cu ostilitatea faţă de liberalism, ostilitate faţă de discursul şi politica axată pe orice fel de noţiune de drepturi ale omului. Se axează pe ideea de suveranitate naţională - e un fel de naţionalism populist. Putin susţine clar asta. Trump susţine clar asta. Principala grijă a politicii lor e dată de pericole la adresa graniţelor noastre şi a naţiunii...

Alina Mărculescu Matiş: Ideea de „democraţie suverană”...

Jeffrey Isaac: Da! Iar Trump e în această sferă ideologică. Aşadar, vorbim despre suveranitatea naţională, de puterea naţiunii, de o nevoie de a combate sursa slăbirii naţiunii, fie că e vorba de ameninţări interne sau externe. Acesta e autoritarismul pe care îl au în comun aceşti lideri.

Alina Mărculescu Matiş: Care sunt semnele la care trebuie să fim atenţi în această parte de lume? Pentru că Rusia e chiar aici!

Jeffrey Isaac: Ar trebui să existe o preocupare pentru securitatea cibernetică, dar cred că îngrijorările pe care est-europenii ar trebui să le aibă sunt, în mare, aceleaşi pe care ar trebui să le aibă şi vest-europenii, şi americanii: întărirea propriei democraţii, să ajute, prin organizaţiile cetăţeneşti şi prin revitalizarea partidelor politice, să creeze contextul în care regimurile democraţiilor liberale să fie considerate mai populare, mai legitime şi în slujba oamenilor. E ceva care nu prea are legătură cu Putin. Cred că e important să fim atenţi la politica externă a Rusiei. Cred că amestecul în alegeri e o problemă. Cred că felul în care Rusia ar putea promova anumite organizaţii de extremă dreaptă sau stângă din Europa e un alt aspect la care ar trebui să fim atenţi. Dar e mult mai important să ne uităm la problemele politice, care nu au atât de multă legătură cu Rusia. Sunt sistemice. Am spus asta şi în cartea mea: Donald Trump nu e un virus rusesc.

Donald Trump e american, e roşu, alb şi albastru... Made in the USA. Reprezintă tendinţe importante. Şi nu a apărut din senin. A intrat în mijlocul unei crize politice şi de partid. Doar un Partid Republican care virase atât de mult spre dreapta şi era atât de vulnerabil în faţa cuiva ca el putea să permită ca el să devină candidatul. Nu am crezut că Trump poate câştiga alegerile. Şi le-a câştigat.

Alina Mărculescu Matiş: Puţini oameni au crezut asta. Există o frică sau, cel puţin, o discuţie, în Statele Unite, despre statul paralel. Interesant e că subiectul apare şi în discursul politic din România. Ce stă în spatele acestei retorici?

Jeffrey Isaac: Trump foloseşte ideea aceasta a statului paralel pentru a justifica tot ce face şi pentru a pune, practic, sub semnul întrebării statul de drept.

Alina Mărculescu Matiş: Să vorbim despre România: aţi documentat democraţia şi procesul tranziţiei către o democraţie. În acelaşi timp, cunoaşteţi foarte bine România. Cum vi se pare că e starea democraţiei noastre şi a sistemului politic?

Jeffrey Isaac: Există o problemă serioasă de corupţie aici. Agenţii precum Transparency International şi alte organizaţii de monitorizare au indicat asta mult timp. Aceasta a fost una dintre marile surse de controversă în spaţiul public. Au fost proteste extraordinare şi contestări civice ale corupţiei din sistemul politic românesc. Au fost dovezi de implicare extraordinară a cetăţenilor. E ceva interesant, poate chiar unică dimensiunea mobilizării publice pentru a denunţa corupţia. Arată, probabil, cât de importantă e, de fapt, corupţia aici. Putem să ne referim aici şi la sursa corupţiei. Un alt aspect de remarcat e că, deşi există un conservatorism social, spre deosebire de Cehia, Polonia sau Ungaria - toate considerate, decenii la rând, tranziţii mai reuşite la democraţie -, nu am văzut în România vreo mişcare sau vreun partid populist de dreapta puternic. E foarte interesant!

Alina Mărculescu Matiş: În noiembrie 2015, imediat după tragedia din Colectiv, incendiul din club, aţi scris un articol intitulat „Tragedie românească, miracol românesc: licăriri de speranţă în politica europeană”. Vorbeaţi, desigur, despre protestele care au avut loc atunci şi despre felul în care oamenii care au ieşit atunci în ţară au obţinut ceea ce descriaţi a fi un deznodământ „miraculos” în politica naţională. Vreau să reevaluaţi acele afirmaţii, pentru că au trecut aproape trei ani şi suntem la al patrulea prim-ministru de după acel moment. Cum vedeţi ce s-a întâmplat după acele proteste şi acea contestare publică enormă?

Jeffrey Isaac: Acea contestare a dus la căderea unui premier. Scriam atunci în stilul teoreticianului Hannah Arendt, care mi-a influenţat gândirea foarte mult, şi speram că acel moment de mobilizare civică va avea succes. E adevărat şi că, deseori, aceste succese sunt de moment. E posibil să nu se fi schimbat atât de multe în România de atunci. Sigur, Victor Ponta nu mai e prim-ministru, dar aveţi alţi premieri corupţi. Nu ştiu dacă, pe termen lung, la nivelul perspectivei istorice, acel moment a fost de o forţă unică. Au fost alte izbucniri publice împotriva corupţiei de la acel moment, dar suntem departe de a putea spune că sistemul politic s-a schimbat fundamental de atunci.

Sursa: digi24.ro


Stiri relevante

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
19.04.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Despărțirea apelor p...

15.04.2024 09:20 Nicolae Negru Nicolae Negru // Simțul realității și...

12.04.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Recensământul ca o f...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Cum veți vota la referendumul care va avea loc în toamna anului 2024 în R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md