Datele statistice arată că, actualmente, fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală. Cele mai grave forme de hărțuire sexuală la locul de lucru sau de studii sunt comise de către persoane aflate în funcții de conducere, colegi de serviciu și profesori. Aceste constatări au fost incluse în Raportul „Cum prevenim și reducem hărțuirea sexuală la locul de muncă și studii.
Locul de muncă sau instituțiile de învățământ sunt mediile în care se manifestă cel mai des fenomenul hărțuirii sexuale de la noi din țară. Fiecare a cincea femeie este supusă hărțuirii sexuale la locul de muncă, iar alte 20%, potrivit statisticii, spun că au fost amenințate sau li s-a cerut să întrețină relații sexuale de către profesor pentru a avea anumite favoruri în procesul de studii.
Numărul mare al persoanelor supuse hărțuirii sexuale este cauzat nu doar de percepția fenomenului în societate, dar și de cadrul legal, care are mai multe lacune. Concluziile sunt prezentate într-o notă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Într-o conferință de presă reprezentanta Centrului, Natalia Covrig, a spus că 4% dintre femei s-au confruntat cu forme grave de hărțuire sexuală la locul de muncă, manifestate prin cerința de a întreține relații sexuale pentru anumită recompense, folosirea forței sau amenințări. Cea mai mare pondere a formelor de hărțuire sexuală o au cele subtile, care sunt și mai greu de constatat, cum ar fi: privirile nepotrivite, glumele sau limbajul cu conotație sexuală, îmbrățișările fără permisiune. Persoanele care manifestă de regulă comportamente abuzive la locul de muncă sau la locul de studii sunt șefii, colegii de serviciu sau profesorii. Circa 60% dintre persoane, conform datelor statistice, consideră că persoanele hărțuite sunt chiar ele de vină pentru situațiile de hărțuire, prin comportamentul pe care îl manifestă sau prin ținută.
Mai mult, se atestă o creștere semnificativă în ultimii 12 ani a acestui fenomen la locurile de muncă. Potrivit graficului de mai jos, puteți vedea că, în 2006 cazurile de hărțuire sexuală au fost mult mai puține în comparație cu anul 2016.
Cele mai grave forme de hărțuire sexuală la locul de lucru sau de studii sunt comise de către persoane aflate în funcții de conducere, colegi de serviciu și profesori. Colegii de serviciu, cel mai frecvent, manifestă comportamente abuzive, cu tentă sexuală – de la forme mai ușoare (îmbrățișări, limbaj/ glume cu conotație sexuală), până la forme mai grave, care presupun săruturi și atingeri nepotrivite sau chiar amenințări în scopul de a avea relații sexuale. Tendințe alarmante se atestă și în cazul relației subaltern – șef, unde circa 19% dintre femei au indicat persoana căreia i se subordonează ca fiind cea care le-a amenințat pentru a întreține relații sexuale sau, și mai grav, au aplicat forța în acest scop (11,5%).
Aceasta este cauzată de faptul că în decursul ultimului deceniu a sporit ponderea femeilor angajate care au fost supuse unor forme grave de manifestare a hărțuirii sexuale, cum ar fi cerința de a întreține relații sexuale cu promisiunea unei recompense, utilizarea amenințărilor sau aplicarea forței. Evoluția în timp a fenomenului arată că legislația în vigoare nu asigură mecanisme eficiente de prevenire și combatere a hărțuirii în relațiile de muncă, fapt ce determină condiția vulnerabilă a angajaților, în mod special a femeilor.
Avocatul Vadim Vieru spune că în Moldova există un cadru normativ care face dificilă identificarea intensității reale a fenomenului hărțuirii sexuale. Subiecții hărțuirii sexuale nu cunosc ce trebuie să facă și unde se pot adresa în caz de hărțuire sexuală. Actualmente ei pot merge la: poliție, procuratură, instanța de judecată, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Avocatul Poporului. Vadim Vieru mai spune că este extrem de dificilă probarea hățuirii sexuale. Cu toate că fenomenul ia amploare, cazurile sunt foarte rar raportate și există puține condamnări pe astfel de cazuri. Referindu-se la domeniul educației, avocatul a spus că noul Cod al Educației nu prevede expres ca toate instituțiile de învățământ să adopte regulamente interne de combatere a hărțuirii sexuale, lucru care ar trebui să fie obligatoriu.
Potrivit Arinei Țurcanu, avocată la Centrul de Drept al Femeilor, neclaritatea normei penale de incriminare a actelor de hărțuire sexuală, dar și insuficiența unor proceduri operaționale fac ca numărul sentințelor de condamnare pentru hărțuire sexuală să fie foarte puține. De multe ori victimele, pe parcursul urmăririi penale, doresc să renunțe pentru că sunt supuse multiplelor acțiuni procedurale, cum ar fi confruntările. O altă dificultate sunt stereotipurile și prejudecățile de gen, care deseori le împiedică pe victime să se adreseze și să scrie o plângere penală.
Alina Andronache, reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, spune că victimele nu știu unde să apeleze, nu doar din lipsă de informare, dar pentru că se tem să nu fie blamate.
Pentru a lupta cu fenomenul hărțuirii sexuale în Moldova, experții au venit cu recomandări. Printre acestea este adoptarea unui document de politici axat pe prevenirea fenomenului hărțuirii sexuale. De asemenea, se cere adoptarea unui mecanism eficient pentru a încuraja victimele și a le oferi siguranță, atât pe parcursul procesului de investigare, cât și după terminarea acestuia. Experții recomandă clasificarea clară a formelor de hărțuire sexuală în documente normative, dar și desemnarea persoanelor responsabile pentru investigarea cazurilor specifice pentru fiecare normă.
Dacă v-ați confruntat cu astfel de proleme în mediul dumneavoastră de activitate, puteți cere consultanță de la Centrul de Drept al Femeilor (str. Kogălniceanu 87) sau de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (str. Armenească 13)
Întregul Raport îl puteți citi mai jos.
