22:26:01 28.03.2024
Stiri

Cu acest drapel, domnitorul s-a „UMILIT” în fața regelui polonez: Răspunsul academicienilor la intenția președintelui Igor Dodon de a oferi statut de drapel de stat unuia dintre steagurile lui Ștefan cel Mare

Politică 29.05.2018 14:40 Vizualizări6086 Autor: Ziarul National
Cu acest drapel, domnitorul s-a „UMILIT” în fața regelui polonez: Răspunsul academicienilor la intenția președintelui Igor Dodon de a oferi statut de drapel de stat unuia dintre steagurile lui Ștefan cel Mare


Guvernul de la Chișinău nu susține inițiativa legislativă a președintelui Igor Dodon care propune conferirea statutului legal unuia dintre drapelele istorice din perioada domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, şi anume drapelul care a fost purtat de către Ştefan cel Mare, ca simbol domnesc, în ziua de 12 septembrie 1485, la omagiul de la Colomeea.

Mai exact, Dodon vrea modificarea Legii privind Drapelul de Stat al R. Moldova prin acordarea statutului de emblemă oficială complementară a Republicii Moldova acestui drapel, alături de tricolor. De altfel, acest drapel roșu cu cap de bour este utilizat în ultimii ani foarte des la acțiunile electorale ale socialiștilor și ale unor organizații moldoveniste. Mai mult, Dodon l-a repartizat primăriilor din R. Moldova care au semnat, în acest an, așa-numite declarații de statalitate, ca răspuns la declarațiile de Unire adoptate de peste 150 de administrații publice locale din stânga Prutului.

Guvernul, care urmează să examineze acest proiect de lege în ședința de joi, face referire la răspunsul Academiei de Științe a Moldovei vizavi de inițiativa șefului statului. Academicienii îi demonstrează lui Dodon că drapelul pe care îl vrea simbol de stat a reprezentat un moment mai puțin fericit al domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt – atunci când s-a „umilit” în fața regelui polonez, sperând că o să-l ajute să bată turcii.

Academia de Științe a Moldovei îi recomandă lui Igor Dodon să propună un alt steag de-al lui Ștefan cel Mare pentru acest scop.

Vedeți mai jos întregul răspuns al academicienilor din R. Moldova la inițiativa legislativă a președintelui R. Moldova:

„Despre existenţa şi utilizarea câtorva drapele ale Principatului Moldovei în a doua jumătate a sec. al XV-lea şi la începutul celui de-al XVI sunt atestate informaţii relevante în lucrările publicate de unii istorici din Republica Moldova. Din nota informativă se observă că autorii proiectului de lege examinat au selectat ca simbol domnesc drapelul sub care Ştefan cel Mare, în ziua de 12 septembrie 1485, a depus omagiu faţă de regele Poloniei Kazimir al IV-lea Jagiello (în polonă Kazimierz IV Jagiellonczyk).

Termenul „omagiu”, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii moldoveneşti (Vol. II, Chişinău, 1985, p. 109) înseamnă „semn de respect sau de admiraţie faţă de cineva”, iar referitor la evenimentele istorice din epoca medievală termenul în cauză reprezintă „jurământul de devotament al unui vasal faţă de suveranul său”. Prin depunerea de omagiu, în 1485, către regele Kazimir al IV-lea, regele Poloniei, Ştefan cel Mare, urmărind scopul de a încheia o alianţă militară, a efectuat o acţiune ce îi altera (diminua) demnitatea de conducător al Principatului Moldovei – stat suveran şi independent pe arena politică a Europei. Dar s-a umilit în faţa regelui polonez cu speranţa că acesta îl va ajuta cu trupe militare pentru a elibera de sub turci oraşele Chilia şi Cetatea Albă, ocupate de otomani în 1484.

Regele Kazimir al IV-lea nu şi-a îndeplinit promisiunile şi nu a venit în ajutorul lui Ştefan cel Mare pentru a-1 susţine la eliberarea Chiliei şi a Cetăţii Albe. Prin urmare, depunerea umilitoare a omagiului nu s-a soldat cu scopul scontat, deoarece regele polonez l-a înşelat pe domnitorul Moldovei. Realmente, regii Poloniei doreau să cotropească Ţara Moldovei, fapt ce a devenit evident în 1497, când regele Ioan Albert, urmaşul lui Kazimir, în fruntea unei armate de circa 100 000 de oşteni, a invadat Moldova şi a asediat capitala ţării – oraşul Suceava.

În pofida situaţiei geopolitice complicate, Ştefan cel Mare i-a impus pe polonezi să se retragă de la Suceava şi în lupta decisivă din Codrii Cozminului, în fruntea oastei Moldovei sub flamura drapelului ţării, a izgonit armata numeroasă poloneză. Pornind de la faptul că Ştefan cel Mare pe parcursul domniei a utilizat drapele care nu erau identice, dar se deosebeau relativ unele de altele prin anumite elemente distinctive, constatăm că în calitate de drapel-simbol al lui Ştefan cel Mare ar putea fi adoptat drapelul sub flamura căruia viteazul domnitor a obţinut victoria în bătălia de la Baia în 1467 sau drapelul ce a însufleţit oştenii Principatului şi aliaţii săi la distrugerea oştirii de 120 000 de soldaţi ai Imperiului Otoman în lupta de la Vaslui din 1475.

Generalizând cele menţionate şi luând în vedere practica internaţională existentă, considerăm oportună utilizarea, la rând cu drapelul de stat al Republicii Moldova, şi drapelul istoric a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt în datele menţionate în nota informativă, cu excepţia datei de 12 septembrie”.


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
25.03.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin căzut de pe ca...

22.03.2024 09:05 Nicolae Negru Nicolae Negru // De ce ideea referend...

18.03.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin și Rusia ca bo...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Sunteți de-acord ca referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din anul curent?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md