Cele trei partide declarate pro-europene au parafat un acord ca să formeze o nouă alianță, a treia alianță pentru Europa, dar nu au încheiat negocierile pentru că mai discută numele nominalizărilor la funcția de premier și la diverse portofolii. Indiferent ce cine va conduce noul guvern, prioritatea va fi de a recîștiga încrederea investitorilor externi, implicit de a readuce credite și investiții în R. Moldova. Liliana Barbăroșie a stat de vorbă cu Nicu Popescu, analist la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene de la Paris.
Europa Liberă: În ce punct se află acum relația UE cu Republica Moldova, căreia i-a suspendat finanțarea până la crearea unui guvern capabil să ajungă la un acord cu FMI, guvern care încă nu există?
Nicu Popescu: „Este o evoluție destul de logică – finanțatorii internaționali sunt foarte reticenți să dea bani statelor care nu au guverne stabile. Până la urmă este vorba de bani, de asistență, care se oferă pentru anumite proiecte, pentru anumite reforme și pentru anumite responsabilități pe care și le asumă un guvern. Acești bani nu sunt pur și simplu aruncați cu sacul sau cu lopata peste Republica Moldova, ci țin de un program pe care orice guvernare se angajează să-l implementeze în schimbul acestei asistențe. Este absolut logic faptul că o înțelegere cu finanțatorii internaționali, dar și orice acord internațional se face anume cu o guvernare care reprezintă ceva, care reprezintă o majoritate în parlament. Această abordare în relațiile cu Moldova este foarte logică. Evident, principala complicație ține de faptul că Moldova, careîn primii cinci ani de guvernare declarată proeuropeană a fost o așa numită ”poveste de succes” cu relații destul de cordiale cu UE, cu SUA, iată că această guvernare în diferitele sale înfățișări a reușit în ultimul an să submineze drastic imaginea Republicii
Abordarea față de Republica Moldova va fi și deja este mult mai dură, pentru că abuzurile continuă în sistemul judiciar, dar mai ales în sistemul bancar. Ceea ce arată că, de fapt, în Republica Moldova reformele nu am mers chiar atât de bine și atât de profund precum se spera inițial.
Moldova în Occident și acum gradul de reticență față de Republica Moldova este mult mai mare. Abordarea față de Republica Moldova va fi și deja este mult mai dură, pentru că abuzurile continuă în sistemul judiciar, dar mai ales în sistemul bancar. Ceea ce arată că, de fapt, în Republica Moldova reformele nu am mers chiar atât de bine și atât de profund precum se spera inițial. Evident, acest lucru influențează și noul ciclu de relații cu FMI, UE, SUA, Banca Mondială. Este evident că practic de un an guvernările din Moldova ba s-au aflat în campanie electorală, ba s-au aflat într-o situație de lipsă de majoritate parlamentară. Suntem la al treilea nume de prim-ministru, chiar dacă al treilea este prim ministru interimar în mai puțin de un an. Toate acestea evoluții denotă faptul că Republica Moldova are probleme grave atât de instabilitate politică, cât și de proasta funcționare a instituțiilor statului.”
Europa Liberă: Se mai poate redresa ceva, domnule Popescu? Sau s-a intrat într-o perioadă glacială în relația cu UE?
Nicu Popescu: „Nu s-a intrat într-o perioadă glacială. Rămâne să vedem care va fi componența și planul de reforme al noului guvern. Și mai important este că rămâne să vedem cât se serios va fi acest guvern pentru implementarea reformelor economice și scoaterea economiei Republicii Moldova pe o traiectorie cât de cât stabilă. După ce a fost o țară care avea una din cele mai mari creșteri economice din Europa, or în 2013 creșterea economică a fost de peste 8 la sută, o creștere enormă pentru 2013, care a fost un an destul de complicat pentru întregul continent european, Moldova a ajuns într-un an și ceva să stea sub semnul întrebării în privința solvabilității sale financiare. Evident și prin politica economică legată de furtul miliardului și infectarea întregului sector bancar. Iar acest lucru iarăși denotă faptul că viitorul imediat va rămâne destul de incert din punct de vedere economic, nu doar politic.”
Europa Liberă: Dar tocmai că încrederea că s-ar putea crea acum o garnitură guvernamentală credibilă în sensul capacității de a pune în aplicare reforme substanțioale este subminată. Din punctul Dvs. de vedere, problema lipsei de încredere ce rol va juca în perspectivele europene ale Republicii Moldova? Cazul Greciei ar putea fi relevant în acest sens?
Nicu Popescu: ”Este doar parțial relevant și asta doar în sensul în care Moldova va trebui să-și facă temele de acasă, dacă vrea să supraviețuiască financiar și economic în viitorul apropiat. Însă în situația Moldovei, potențialul este mult mai dificil decât în cazul Greciei. Grecia, până la urmă, face parte din clubul numit UE. Chiar și în contextul crizei legate de moneda euro, Grecia oricum ar fi rămas parte a UE. În acest sens și responsabilitatea, și solidaritatea Europei cu Grecia este mult mai mare decât ar fi ea, teoretic, cu Republica Moldova. Deci, Republica Moldova nu poate miza pe același tip de solidaritate
Republica Moldova nu poate miza pe același tip de solidaritate pe care îl au statele membre ale UE între ele
pe care îl au statele membre ale UE între ele. Din această perspectivă poziția Republicii Moldova este mai șubredă. Moldova, dacă nu își face temele de acasă, dacă continuă să tolereze sau să inițieze chiar tipuri de abuzuri care au dus la evaporarea și furtul unor sume enorme din sistemul bancar, implicit din bugetul de stat al Republicii Moldova, toate aceste lucruri nu pot continua. Dacă ele vor continua, Moldova va rămâne practic de izbeliște într-un context internațional foarte dificil.”
Europa Liberă: Ce fel de guvern ar trebui să se formeze acum? S-au vehiculat nume - un guvern condus de Vlad Filat, un guvern condus de Maia Sandu, un guvern condus chiar de Saakașvili s-a vehiculat la un moment dat. Există un nume care, de exemplu, dacă ar fi auzit la Bruxelles, ar resuscita încrederea?
Nicu Popescu: „Fără doar și poate Maia Sandu este o persoană cu o credibilitate internațională destul de mare pentru acei oameni care urmăresc evoluțiile din Republica Moldova. Cazul Saakașvili este unul mai special, în condițiile în care acest lucru nu este posibil nici din punct de vedere legal în Republica Moldova, dar și în condițiile în care dumnealui abia acum câteva săptămâni s-a angajat, și-a asumat anumite responsabilități în Ucraina. Până la urmă, contează acțiunile guvernului, și nu doar numele și credibilitatea unui viitor premier. Putem invoca și recentul exemplu al primului ministru Chiril Gaburici, care a intrat în postul de prim-ministru cu o credibilitatea internațională destul de redusă, dar în câteva luni a început să fie perceput ca cineva care înțelege cam care ar fi fost pașii necesari pentru restabilirea dialogului și finanțărilor internaționale. Nu e neapărat necesar să cunoaștem la această etapă numele viitorului prim-ministru. Ceea ce contează într-adevăr este că orice prim-ministru, indiferent de numele său sau de faptul dacă este sau nu cunoscut, se poate afirma atunci când întreprinde măsurile și acțiunile corecte și necesare pentru stabilizarea situației economice.”
Europa Liberă: Am să vă întreb altfel – își poate permite Republica Moldova din nou un guvern tip Gaburici, despre care multă lume a crezut că este un guvern marionetă?
Nicu Popescu: „Republica Moldova nu-și poate permite o guvernare slabă. La această etapă, Republica Moldova are nevoie de o guvernare energetică, rapidă, decisivă și reformatoare. Există mai multe modalități prin care o astfel de guvernare poate fi implementată. Poate veni în fruntea guvernului un
Forma și numele primului-ministru în cazul dat contează mai puțin decât conștientizarea faptului, de către liderii politici, de către fracțiunile parlamentare, că Republica Moldova nu își mai poate permite un an la fel de dezastruos din punct de vedere politic și economic ca ultimele 12 luni prin care a trecut.
politician experimentat, care va asigura această guvernare dinamică și reformatoare. Or alternativ se poate miza pentru un tehnocrat, care iarăși va implementa aceste reforme. Forma și numele primului-ministru în cazul dat contează mai puțin decât conștientizarea faptului, de către liderii politici, de către fracțiunile parlamentare, că Republica Moldova nu își mai poate permite un an la fel de dezastruos din punct de vedere politic și economic ca ultimele 12 luni prin care a trecut. Acest lucru contează la această etapă. Poți avea un prim-ministru foarte impresionant și puternic, dar atât timp cât liderii politici în Parlament nu-i asigură sprijinul politic necesar, acest prim-ministru puternic nu poate avansa destul de departe. Poți avea orice străin, orice tehnocrat cu cetățenie a Republicii Moldova care lucrează în orice bancă internațională, dar dacă acesta nu are sprijinul politic în Parlament, reformele nu pot avansa. Pe lângă numele primului ministru mai contează și structura sprijinului politici care i se oferă acestui prim-ministru.”
