Candu declară nul pactul de la Soci: „Dodon și PSRM sunt cei care au primit statut de observator, nu R. Moldova”

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, susține că atât timp cât acordurile ce țin de politica externă și angajamentele țării în raport cu alte state nu sunt aprobate de Parlament și Guvern, acestea sunt nule. Respectiv, nici Guvernul, nici Legislativul nu au depus cereri către Uniunea Economică Eurasiatică pentru obținerea statutului de observator, de aceea „Igor Dodon și PSRM sunt cei care au primit statut de observator și categoric nu statul Republica Moldova”. Reacția speaker-ului vine la o zi după ce președintele Igor Dodon, care se află într-o vizită la Soci, drept invitat special la Consiliului Suprem Economic Eurasiatiс, a anunțat că, la propunerea lui Vladimir Putin, R. Moldova a obținut statutul de observator pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică (UEE).

Într-un comunicat de presă al Parlamentului se precizează că R. Moldova nu poate obține statut de observator în condițiile în care, nici Guvernul, nici Parlamentul nu au formulat cereri și nu au aprobat vreun acord în acest sens.

„În aceste condiții, Igor Dodon și PSRM sunt cei care au primit statut de observator și categoric nu statul Republica Moldova. Țara noastră este deplin angajată în cooperare cu Uniunea Europeană, iar parcursul european este singura opțiune strategică de dezvoltare a țării, care oferă șanse de progres și stabilitate pentru generații. Din acest motiv, am inițiat procedura de modificare a Constituției pentru introducerea vectorului european drept unica opțiune de dezvoltare în prevederile legale. Nici Igor Dodon și nici alt demnitar nu poate fără suportul Parlamentului să decidă alt curs pentru Republica Moldova”, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului cu referire la declarațiile lui Andrian Candu la subiect.

Potrivit art. 66 din Constituția R. Moldova,  atribuțiile de bază ale Parlamentului numără aprobarea direcțiilor principale ale politicii interne și externe a statului, ratifică, denunță, suspendă și anulează acțiunea tratatelor internaționale încheiate de Republica Moldova.

Totodată, potrivit articolului 11 din Legea privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova din 24 septembrie 1999, Parlamentul decide asupra ratificării, acceptării, aprobării sau aderării Republicii Moldova la:

1. a) tratatele internaţionale încheiate în numele Republicii Moldova;
2. b) tratatele  internaţionale care sînt semnate la nivel de guvern şi se încadrează în una din următoarele categorii:

• tratate de pace;
• tratate politice sau care implică un angajament politic;
• tratate cu caracter militar, care vizează capacitatea de apărare a Republicii Moldova, problemele dezarmării sau ale controlului internaţional asupra armamentului, asigurarea păcii şi securităţii;
• tratate cu privire la teritoriu;
• tratate care  fac necesară adoptarea unor legi noi sau revizuirea legilor în vigoare, cu excepția tratatelor privind acordarea asistenței externe nerambursabile;
• tratate care  vizează participarea Republicii  Moldova în organizaţiile internaţionale;
• tratate care implică un angajament financiar;
• tratate care vizează statutul persoanelor, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;
• orice tratate  a căror ratificare este specificată în dispoziţiile acestora.

Solicitat să se expună referitor la această decizie de la Soci, expertul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, afirmă că pasul făcut președintele țării generează confuzii pentru partenerii occidentali referitor la intențiile adevărate ale R. Moldova și denotă faptul că Igor Dodon a rupt dialogul cu celelalte puteri în stat. În același timp, expertul politic admite că ar putea fi vorba despre un plan al actualei guvernări pe care l-ar îndeplini președintele socialist drept răspuns la decizia Uniuni Europene de a îngheța finanțarea pentru R. Moldova ca urmare a lipsei de progrese în reformele interne.

Datele Barometrului Opiniei Publice din aprilie-mai 2018 arată că în cazul unui referendum, în favoarea aderării la Uniunea Vamală ar vota 42% din cetățeni, pe când împotrivă s-ar pronunța 38%. Totodată, dacă ar fi puși în fața alegerii de a adera la Uniunea Europeană sau la Uniunea Vamală, pentru integrarea în UE s-ar pronunța 42% din cetățeni, pe când apropierea de statele din Est (Rusia, Belarus, Kazahstan) ar fi agreată de 34% din cetățeni. Nu au o opțiune geopolitică 14% din alegători, iar 6%  nu ar participa la scrutin. Sondajul a fost realizat în perioada 18 aprilie – 9 mai, pe un eșantion de 1200 de persoane la nivel național, având o marjă de eroare de 3%