Principală  —  IMPORTANTE   —   (video) R. Moldova — statul…

(video) R. Moldova — statul care nu-și poate identifica morții

25 iulie 2017. Nicolae Varaniţa, de 25 de ani, din satul Voinescu, Hânceşti, pleacă de acasă şi nu mai revine. 28 decembrie 2017. Cadavrul în stare avansată de putrefacție al unui bărbat, imposibil de a fi recunoscut vizual, este găsit pe un câmp de la marginea satului Voinescu. Organele de drept presupun că ar fi trupul lui Nicolae, dar nu pot demonstra acest lucru pentru că Centrul de Medicină Legală (CML) nu dispune de un laborator care ar efectua teste ADN – singura cale de a stabili cu exactitate identitatea defunctului. În aceste condiţii, de mai bine de 4 luni, părinţii lui Nicolae nu ştiu dacă trupul găsit la marginea satului este al feciorului lor sau nu, iar statul nu are, deocamdată, o soluţie pentru asemenea situaţii. Asta în condiţiile în care, în 2014, în urma unei licitaţii care a intrat în vizorul Procuraturii Anticorupţie şi care s-a lăsat cu reţineri, au fost cheltuite 10 milioane de lei pentru achiziţionarea echipamentului necesar pentru efectuarea testelor ADN. Deşi laboratorul trebuia să fie deschis încă în 2016, acesta nu este funcţional şi până astăzi, iar directorul CML spune că primele teste ADN vor fi făcute „peste un timp foarte scurt”.

Nicolae Varanița, de nici 25 de ani, a dispărut de acasă pe 25 iulie 2017

Părinţii lui Nicolae povestesc că, vara trecută, fiul lor s-a întors din Belgia, unde muncea. Venise să-şi perfecteze actele de cetăţenie română, după care urma să plece din nou peste hotare. În seara de 25 iulie, după ce a petrecut toată ziua împreună cu doi amici, Nicolae a ieşit din curtea casei şi a dispărut pentru totdeauna. „Mai avea vreo 3 zile până a primi certificatul românesc. Pe 25 iulie, seara, careva l-a sunat. A ieşit şi nu mai ştim nimic de el”, povesteşte, cu ochii în lacrimi, Ana Varaniţa, mama lui Nicolae, adăugând că, în dimineaţa acelei zile, împreună cu soţul său, plecaseră la un alt fiu din Belgia, iar când au ajuns au aflat vestea dispariţiei lui Nicolae.

„Să aflăm dacă-i el sau nu-i el. Asta vrem”

„Pe 28 decembrie, a apărut trupul, dar pe noi, cei de acasă, nimeni nu ne-a anunţat. L-au sunat pe feciorul Ion, el era la Chişinău, şi l-au întrebat cu ce haine era îmbrăcat Nicolae când a plecat de acasă. A doua zi, ne-am dus la morgă, să-l recunoaştem. Ne-au spus că dacă intrăm să-l vedem, ni-l pune în sicriu, ca să-l luăm acasă. Zic: să vedem, dacă-i el, dacă cunoaştem ceva, îl luăm. El mă întreabă: vă simţiţi aşa tare de inimă? Atunci nu ne-a dat voie să-l vedem. Apoi ne-am dus la poliţie, la procuror… Ce se întâmplă? E feciorul nostru sau nu? Să ştim, să-l luăm, să-l înmormântăm creştineşte. Avem acuş 10 luni, dar nu ştim nimic, nici nu-l înmormântăm, nici… Să aflăm dacă-i el sau nu. Asta vrem”, spune femeia.

Grigore și Ana Varanița, părinții lui Nicolae

„Pe 28 decembrie, era trecut de ora 11, m-a sunat un poliţist de la Hânceşti. M-a întrebat dacă fratele Nicolae avea aşa încălţăminte, aşa chipiu, unul albastru. Le-am spus „da” şi ei nu mi-au mai spus nimic. Peste vreo oră, mă sună nişte poliţişti de la Chişinău, care m-au chemat la ei. Mi-au spus că s-a găsit un cadavru nu departe de sat şi că, după toate detaliile, ar fi fratele meu, Nicolae. Tot în acea zi am mers la morgă. Acolo, un poliţist mi-a spus că da, e Nicolae, şi e împuşcat sub barbă, că singur s-ar fi împuşcat şi că a fost găsită o armă sub el. A doua zi, am mers cu părinţii la morgă, dar am decis că nu există destule probe că-i el sau nu-i el. Numai după nişte haine nu putem să… Şi până-n ziua de azi nu au probe”, afirmă Ion Varaniţa, fratele lui Nicolae.

„Statul nu-i în stare să ne demonstreze că-i fratele Nicolae”

„De când s-a găsit acest cadavru şi ni s-a spus că e fratele Nicolae, am cerut să ne dea probe concrete care ar demonstra că într-adevăr e el. Am spus că vrem să aflăm ADN-ul, dacă-i el sau nu-i el, ca să-l putem înmormânta. Până-n ziua de azi, în ţara asta, Moldova, nu reuşim să aflăm un ADN. Din decembrie până acum statul nu-i în stare să ne demonstreze că-i fratele Nicolae, că a fost ucis sau că s-a sinucis”, adaugă şi Larisa Gonţa, sora lui Nicolae.

Larisa Gonța, sora lui Nicolae

În condiţiile în care instituţiile statului nu reuşesc să stabilească dacă acel cadavru e sau nu al lui Nicolae, rudele au apelat la serviciile unei clinici private, singura din R. Moldova care efectuează teste ADN, familia fiind dispusă să achite şi costurile. După două tentative, li s-a spus că ADN-ul nu poate fi identificat pentru că rămăşiţele umane au fost tratate cu substanţe chimice. Acum, spun rudele, urmează a treia încercare de testare a ADN-ului, fiind extrase probe din maxilarul cadavrului.

Două dosare şi un proces penal

Remus Moroz, procurorul raionului Hânceşti, spune că stabilirea identităţii cadavrului prin efectuarea unor teste ADN întârzie deoarece statul nu are un astfel de laborator şi nici resurse financiare pentru a face testele la un laborator privat. „Este un caz destul de complicat care este examinat minuţios. Avem o cauză penală pe faptul dispariţiei persoanei respective şi altă cauză penală pe faptul depistării cadavrului a cărui identitate până în acest moment nu este stabilită, deoarece, la momentul depistării, cadavrul era în stare de putrefacţie, iar în acest moment nu este finalizată expertiza ADN, pentru a stabili cu certitudine că, într-adevăr, e persoana respectivă. La mijloc e situaţia financiară de la noi şi nemijlocit – ADN-ul. Sunt multe expertize, de aceea e o situaţie de lungă durată. Am vrea să examinăm expres, dar ce avem, aceea avem. Părinţii au venit cu iniţiativa ca ei să efectueze din contul lor mai rapid expertiza şi au cooperat cu urmărirea penală. În Moldova, avem o singură firmă privată care face. Am făcut la ei vreo 3 dosare şi a fost reuşit. S-a făcut pe cale oficială, când erau surse financiare. Dar la noi problema care-i? Sunt surse financiare, dar pe urmă se epuizează şi apar probleme, după care iar se alocă. Alocarea e cea mai mare problemă. Laborator de stat nu avem, dar peste hotare se face prin comisie rogatorie şi durează vreun an jumate. Aşa-i procedura. Suntem într-o situaţie dificilă”, afirmă procurorul.

Moroz mai susţine că Procuratura Hânceşti verifică şi acţiunile medicului legist care s-a ocupat de acest cadavru: „Medicul legist a făcut o prelucrare a osemintelor cu o substanţă. Am început a examina nu cumva medicul a încălcat careva reguli. Acum am trimis nişte dinţi (la clinica privată, n.r.). Specialiştii spun că, posibil, în ei nu a pătruns acea substanţă. Am iniţiat un proces penal împotriva medicului legist, verificând acţiunile pentru a stabili dacă el a aplicat corect sau nu soluţiile asupra osemintelor respective”.

10 milioane, 3 reţinuţi şi niciun laborator

Pe lângă contractul de 9,76 milioane de lei încheiat cu CML, „Eyecon Medical” a câștigat și alte licitații valoroase organizate de instituțiile statului

În conformitate cu Strategia de reformare a sectorului justiţiei pentru 2011-2016, pentru a facilita procesul de investigare a infracţiunilor cu acumularea probelor din punct de vedere ştiinţific şi probarea exclusivă prin intermediul expertizei medico-legale, în iunie 2013, s-au alocat 9,78 milioane de lei. Ulterior a fost constituit un grup de lucru pentru achiziţii publice, misiunea căruia era selectarea companiei care urma să livreze către CML echipament pentru efectuarea testelor ADN. Câştigătoare a licitaţiei a fost desemnată „Eyecon Medical” SRL, iar contractul de 9,76 milioane de lei a fost înregistrat la Agenţia Achiziţii Publice pe 10 ianuarie 2014. Licitaţia a intrat în vizorul Procuraturii Anticorupţie şi Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), care, în august 2017, anunţau că ex-directorul CML (Ion Cuvşinov), adjunctul său (Andrei Pădure) şi un specialist din cadrul instituţiei au fost reţinuţi, fiind bănuiţi de depăşirea atribuţiilor de serviciu prin trucarea licitaţiei de achiziţionare a echipamentului pentru laboratorul ADN. Dosarul fostului director Cuvşinov se află acum pe masa magistraţilor de la Judecătoria Chişinău, următoarea şedinţă de judecată fiind programată pentru 18 mai, curent.

În cadrul procesului penal, s-a stabilit că, reprezentanţii CML „ar fi dat asigurări unei companii din România (Eyecon Medical, n.r.) că o va favoriza la licitaţia pentru procurarea echipamentului necesar pentru dotarea laboratorului ADN. În urma discuţiilor, s-a convenit elaborarea caietului de sarcini, astfel încât parametrii şi specificaţiile tehnice ale utilajului solicitat să coincidă cu cele ale utilajului medical care ar fi fost propus de ofertantul din România. În urma acţiunilor infracţionale ale grupului menţionat, a fost organizată o licitaţie neloială, concertată, cu minimizarea concurenţei şi facilitarea apriori a agentului economic”, se spunea în comunicatul CNA din august 2017. Tot atunci, procurorii au stabilit că echipamentul achiziţionat „nu era suficient pentru operaţionalizarea unui laborator de genetică judiciară pentru identificare umană, iar tehnologia care urma să fie aplicată de acest laborator nu era validată de comunitatea ştiinţifică internaţională pentru identificarea umană. Astfel, fără procedura de validare, nu poate fi efectuată acreditarea laboratorului, iar rezultatele obţinute într-un laborator nevalidat şi neacreditat sunt nule”.

Directorul CML: „Eu nu răspund la aşa întrebări”

Valeri Savciuc, directorul Centrului de Medicină Legală

Am încercat să aflăm de la actualul director al CML, Valeri Savciuc, care a fost soarta echipamentului de 10 milioane, cumpărat în 2014, dar şi când va avea R. Moldova un laborator pentru efectuarea testelor ADN. Redăm mai jos dialogul integral cu directorul CML:

ZdG: Dle Savciuc, aș vrea să fac două precizări. Scriem despre un caz în care este nevoie de testarea ADN-ului pentru a fi stabilită identitatea unui cadavru. CML poate face astfel de teste?
V.S.: Azi nu se fac, dar peste un timp foarte scurt o să facem.
ZdG: Cât, mai exact, înseamnă un timp foarte scurt?
V.S.: Anul ăsta.
ZdG: Vor fi puse în funcţiune utilajele cumpărate în 2014?
V.S.: Asta deja e a treia întrebare. V-am răspuns la întrebare: la moment nu avem. Mai departe?
ZdG: Dar spuneţi că în curând o să avem, da?
V.S.: Da.
ZdG: Datorită utilajului cumpărat în 2014 sau a fost cumpărat alt utilaj?
V.S.: Nu răspund la aşa întrebări. V-am spus că o să avem. Mai departe?
ZdG: Formulez altfel întrebarea: ce se întâmplă acum cu utilajul cumpărat în 2014?
V.S.: Eu nu vă dau răspuns la întrebarea asta. Dvs. faceţi nişte aluzii pe urmă, le duceţi cu totul în altă parte.
ZdG: Vă promit că, exact ce-mi spuneţi, aceea citez.
V.S.: Eu am înregistrările la toate interviurile pe care le-am dat şi una se spune şi una real se dă… Eu la jurnalişti nu dau informaţie pentru că am motive. Toată vremea jurnaliştii, cel puţin ceea ce ţine de imaginea CML, parcă lucrează în defavoarea… parcă special cineva… De asta sunt foarte conservat în chestia asta.
ZdG: Dar e o întrebare simplă. Se instalează utilajul cumpărat în 2014 sau acela stă şi se prăfuieşte în vreun depozit?
V.S.: Dacă v-am spus că noi deja o să dăm drumul la laborator, dvs. nu înţelegeţi sau ce?
ZdG: Cu acel utilaj sau cu altul?
V.S.: Vreţi prea multe. Am să vă spun, când o să deschidem. Atunci veţi veni şi veţi da întrebări. La revedere!