La procurarea mărfurilor în valoare mai mică decât valoarea nominală a tichetului de masă, casierul (operatorul) nu rambursează diferența sub formă de bani. Așa că, la comercializarea produselor alimentare, operatorul eliberează bon de casă în baza valorii efectiv procurate de către salariatul care achită cu tichete de masă.
În cazul în care în coşul de consum există produse interzise spre comercializare, casierul eliberează un bon de casă aparte doar pentru produsele interzise spre comercializare contra tichetelor de masă.
La procurarea mărfurilor în valoare mai mare decât valoarea nominală a tichetului, diferenţa se va achita sub formă de bani de către cumpărător (salariat).
Casierul este obligat să refuze comercializarea produselor interzise spre comercializare în schimbul tichetului de masă la prezentarea acestuia de către cumpărător. Totodată, vânzătorului îi este interzis să acorde/să schimbe contravaloarea tichetelor de masă sub formă de/ pe bani.
La returnarea produselor achiziţionate în baza tichetelor de masă este interzisă acordarea în schimb a numerarului. Returnarea produselor va acorda cumpărătorului dreptul să primească în schimb produse în aceeaşi valoare, scrie bizlaw.md.
La recepţionarea tichetului de masă, casierul este obligat să identifice persoana, posesoare a tichetului de masă, prin solicitarea actului de identitate al persoanei şi verificarea datelor cu înscrierile corespunzătoare de pe tichetul de masă.
La recepţionarea tichetului de masă pe suport de hârtie, casierul (operatorul) indică pe verso tichetului data recepţionării şi aplică un semn distinctiv. Semnul distinctiv trebuie să includă în mod obligatoriu următoarele elemente:
IDNO-ul unităţii comerciale/ de alimentaţie publică;
#denumirea unităţii comerciale/ de alimentaţie publică;
#inscripţia ”Pentru tichete de masă”.
Tichetele de masă pe suport de hârtie se păstrează în maşina de casă şi control, alături de bancnotele ce confirmă eliberarea produselor, până la finalizarea zilei de lucru operaţionale.
