Maratonul electoral în care a intrat Republica Moldova în acest an, s-ar putea transforma într-o constrângere majoră pentru economia națională în anii ce urmează, susțin experții Centrului analitic independent „Expert-Grup”.
Ritmurile modeste de creștere economică cu care Moldova intră în viitorii anii electorali, vor alimenta o serie de riscuri pe termen lung. În aceste condiții, creșterea economică din acest an va oscila în jur de 5%, susțin experții.
Pe lângă factorii electorali, experții se arată îngrijorați și de impactul structurii actuale a cheltuielilor bugetare asupra creșterii economice. Pe parcursul ultimilor ani, bugetul public al țării a devenit unul mai degrabă social și reactiv la fenomenul de îmbătrânire a populației și, respectiv, aflată în scădere a cheltuielilor productive. Pe parcursul ultimilor ani, investițiile publice în infrastructură, medicină și educație au crescut mai lent decât cele destinate protecției sociale.
Nivelul înalt al discrepanței fiscale este o altă constrângere majoră pentru creșterea economică, care subminează capacitatea instrumentului bugetar de a contribui mai activ la dezvoltare. Acesta, alături de încetinirea creșterii productivității muncii și a salariilor, vor limita potențialul de creștere al economiei în anul următor.
În 2018 vor fi disponibile practic toate ingredientele unei creșteri economice calitative: inflație temperată, an agricol favorabil, asistență externă care va face posibilă creșterea investițiilor publice, un nivel sporit de lichiditate în sistemul bancar, remiteri în creștere, precum și un mediu economic extern favorabil. Acești factori vor putea asigura o creștere economică rapidă și durabilă doar în contextul unor reforme calitative, care vor ameliora încrederea investitorilor și populației în guvernare: reforma administrației publice, reforma sistemului de planificare strategică, fortificarea capacităților și asigurarea independenței instituțiilor anti-corupție și de integritate, fortificarea capacităților instituționale în domeniul implementării și monitorizării Acordului de Asociere cu UE, sporirea nivelului de transparență și guvernanță în sectorul financiar-bancar, iar reformele în sectorul bancar trebuie să se deruleze în paralel cu progresul investigațiilor pe marginea fraudelor bancare și recuperării banilor furați.
