Numărul revizuirilor hotărârilor judecătorești civile irevocabile rămâne destul de înalt, iar practica Curții Supreme de Justiție (CSJ) în acest domeniu nu este întru totul uniformă. Multe casări ale hotărârilor judecătorești civile irevocabile ale CSJ sunt greu de înțeles.
Acestea sunt principalele concluzii ale documentului analitic „Admiterea cererilor de revizuire în cauzele civile – este oare uniformă practica Curții Supreme de Justiție?”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
În cadrul cercetării au fost analizate hotărârile CSJ privind admiterea cererilor de revizuire adoptate între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2017 (70 de hotărâri).
Juriștii CRJM au ales pentru analiză acest domeniu fiind impulsionați de cele 20 de condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru casarea nejustificată prin revizuire a hotărârilor judecătorești civile irevocabile (conform datelor la 31 decembrie 2017).
Autorii analizei au stabilit că, în pofida numeroaselor condamnări la CtEDO și a legislației clare, în ultimii 12 ani, numărul cererilor de revizuire primite de CSJ nu a scăzut simțitor. Anual CSJ primește 500-700 de cereri de revizuire și majoritatea sunt respinse.
Totuși, rata cererilor de revizuire admise de CSJ a fluctuat între 2.7% în anul 2011 și 5.4% în anul 2015.
Totodată, în 28 din cele 70 de hotărâri analizate (40%) juriștii CRJM au avut dubii serioase în privința existenței cu adevărat a temeiurilor de revizuire. Dintre acestea:
– în 20 de hotărâri CSJ a invocat drept temei de revizuire apariția circumstanțelor noi, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute de revizuent anterior. Din cele 20 de hotărâri în care a fost invocată apariția circumstanțelor noi, 12 vizează, în esență, greșelile comise de instanțele judecătorești (calcularea incorectă a termenului de apel sau recurs, neexaminarea în recurs a unor înscrisuri esențiale pentru cauză, judecarea cauzei de către un judecător care nu putea participa la soluționarea cazului).
Niciunul dintre aceste motive nu poate fi temei de admitere a revizuirii. Se pare că CSJ a admis cererile de revizuire pentru a înlătura orice dubii cu privire la echitatea procedurii, însă, după revizuire, a menținut soluția din hotărârea casată. În celelalte opt cauze revizuite în baza apariției circumstanțelor noi, se pare că revizuirea era, mai degrabă, un apel deghizat. Majoritatea acestor cauze erau cu interese financiare majore sau cu implicarea unor actori influenți.
– în ultimele opt cauze în care sunt dubii privind existența temeiurilor de revizuire au fost invocate diferite motive, dar se pare că revizuirea, la fel, era un apel deghizat.
În pofida numărului mic al revizuirilor admise nejustificat comparativ cu numărul cererilor de revizuire examinate (28 din 1,638 sau 1.7%), acesta este important, deoarece prin revizuire CSJ revede nejustificat propriile hotărâri irevocabile. Aceasta subminează însăși fundamentul justiției – caracterul ireversibil al justiției efectuate.
În plus, asemenea practici încurajează depunerea în continuare a cererilor de revizuire neîntemeiate, mărind implicit sarcina de muncă a judecătorilor.
Autorii analizei speră că documentul va impulsiona uniformizarea practicii judecătorești.
