Ilham Aliev, a cărui victorie nu stârnea niciun dubiu, a obţinut 82,7% din voturi potrivit sondajelor efectuate de Institutul azer pentru sondarea opiniei publice ELS Independent Research Center şi 86,5% potrivit celor realizate de institutul francez Opinion Way.
Ilham Aliev, 56 de ani, îşi va prelungi preşedinţia până cel puţin în 2025. El a fost ales pentru prima dată în 2003 preşedinte al acestei foste republici sovietice bogate în hidrocarburi, succedându-i tatălui său Heidar, fost ofiţer al KGB-ului local, care a condus republica din 1969 şi şi-a păstrat puterea până la moartea sa.
Rata de participare definitivă nu este deocamdată cunoscută, însă ea era de 69,9% cu două ore înainte de închiderea urnelor, chiar dacă apărătorii drepturilor omului şi lideri ai opoziţiei au emis suspiciuni în legătură cu aceste cifre.
Principalele partide de opoziţie au refuzat să participe la scrutin, estimând că nu sunt reunite condiţiile pentru desfăşurarea unor alegeri democratice şi acuzând autorităţile că doresc să falsifice votul.
Criticat de opoziţie şi de apărătorii drepturilor omului, Ilham Aliev este lăudat de susţinătorii săi pentru că a transformat şi modernizat, datorită hidrocarburilor sale, Azerbaidjanul, devenit un important furnizor de gaz pentru Europa. Familia Aliev ar fi profitat de situaţie pentru a pune stăpânire pe ramuri întregi ale economiei, acuzaţii pe care Ilham Aliev le-a negat întotdeauna, cum sunt şi cele referitoare la derivele sale autoritare.
Chiar dacă, pe lângă Ilham Aliev, alţi şapte candidaţi au fost înscrişi în cursă, niciunul dintre ei nu era cu adevărat cunoscut alegătorilor azeri şi nu a dus vreo campanie electorală. În opinia liderilor opoziţiei, aceşti “candidaţi marionete” au fost aleşi pentru a da iluzia de concurenţă în nişte alegeri cu deznodământ cunoscut din start.
