Aproape una din cinci femei ajunse în închisorile din Japonia se încadrează în acest grup de vârstă, fiind condamnată pentru infracţiuni minore care, în 9 din 10 cazuri, sunt furturi din magazine. Ce anume a dus la această situaţie deloc îmbucurătoare?
În primul rând o schimbare a unei tradiţii sociale, deoarece, dacă în trecut de vârstnici se îngrijea familia sau comunitatea în care trăiau, între anii 1980-2015, numărul bătrânilor care locuiesc singuri a crescut de mai bine de şase ori până la circa 6 milioane, statisticile arătând că peste jumătate din persoanele în vârstă prinse la furat în magazine se încadrează în această categorie, iar 40% sută fie nu au rude, fie nu ţin legătura cu ele.
Totodată, multe femei de vârsta a treia nu au nici o situaţie materială prea bună, recurgând la furturi din magazine pentru a-şi procura lucrurile pe care nu şi le permit. Mai există şi un grup, ce-i drept mai mic, de femei care locuiesc cu familia, dar se simt invizibile, nefiind înţelese şi nefiind considerate decât bune să facă treabă în casă, aşa cum explică Yumi Muranaka, directoare a închisorii pentru femei Iwakuni.
Toate aceste bătrâne ajung să fure din magazine de la alimente la haine sau obiecte de menaj ca să intre la închisoare, unde nu mai trebuie să-şi bată capul cu grija zilei de mâine şi unde primesc hrană şi îngrijire adecvată, iar după eliberare recidivează ca să se întoarcă după gratii.
Această situaţie a dus la o creştere însemnată a cheltuielilor medicale cu persoanele de vârsta a treia aflate în închisori, necesitând angajarea de personal specializat care să ofere îngrijirea necesară, iar iniţiativele legislative recente menite să le asigure sprijin din partea sistemului de asistenţă socială recidivistelor de vârsta a treia nu au dat nici ele rezultatele scontate.
