Sistemul electoral mixt, adoptat în pofida avizului negativ al Comisiei de la Veneţia şi a criticilor din partea societăţii civile, a experţilor şi a instituţiilor internaţionale, este unul dintre principalele aspecte menţionate în raportul comun al Serviciului European de Acţiune Externă şi al Comisiei Europene.

„Comisia de la Veneţia şi Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE au remarcat lipsa de consens în ceea ce priveşte reforma electorală şi au identificat o serie de probleme - riscul influenţei la nivel de circumscripţii, criterii vagi pentru definirea circumscripţiilor electorale, condiţii inechitabile pentru partide, utilizarea resurselor administrative în scopuri politice şi la accesul la mass-media”, se spune în raport.

Comisia Europeană dă alarma şi cu privire la situaţia presei din RM. „Peisajul mediatic se caracterizează prin concentrarea proprietăţii media şi prin monopolizarea pieţei de publicitate. În clasamentul libertăţii presei, realizat de organizaţia Reporteri fără Frontiere, Republica Moldova a căzut cu patru poziţii în 2017 faţă de anul 2016. Proprietatea asupra mijloacelor de informare în masă rămâne concentrată, iar piaţa de publicitate este monopolizată”, se spune în document.

Referitor la jaful bancar şi investigarea acestuia, autorii raportului punctează că investigaţiile  au atins doar un număr limitat de persoane şi, în special, din sectorul privat.

„Fondurile pierdute nu au fost recuperate, iar versiunea integrală a raportului de monitorizare a schemelor frauduloase, externalizate către o companie privată, nu a fost publicată (numai un rezumat a fost publicat în decembrie 2017), generând dubii cu privire la voinţa reală de a urmări penal acest vinovat al fraudei”, scrie în raport.

Un alt aspect menţionat de raportori este scăderea în continuare a încrederii în justiţie şi preocupările în domeniul drepturilor omului, fenomen generat de o serie de cazuri de persecutare şi arestare a personajelor politice. Unul dintre cazurile la care se face trimitere este cel al Domnicăi Manole, fostă judecătoare a Curţii de Apel Chişinău.

„Un judecător a fost demis în baza unui aviz dat al Sericiului de Informaţii şi Securitate. Cu toate acestea, la 5 decembrie 2017, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională dispoziţia privind verificarea judecătorilor de către SIS. În ciuda acestei decizii a Curţii Constituţionale, la 6 februarie 2018 Consiliul Superior al Magistraturii a respins recursul judecătorului împotriva demiterii sale”, se spune în raport.

Comisia Europeană menţionează şi cazul lui Andrei Brăguţă, tânărul care a decedat în luna august 2017 în penitenciarul Pruncul. „Utilizarea pe scară largă a detenţiei preventive a continuat, iar moartea în timp ce se afla în custodia statului a unui deţinut care suferea de tulburări psihice a scos la iveală deficienţele din sistem”, menţionează raportul.

În prezent, doar 3 din cele 17 instituţii penitenciare funcţionale corespund standardelor minime de detenţie. În anul 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis 16 decizii împotriva Moldovei, dintre care opt sunt legate de tortură şi încălcarea dreptului la libertate şi securitate.

Raportul se referă şi la economia RM, care „rămâne în continuare afectată de şocurile din anii precedenţi”. 

„Economia Moldovei a rămas vulnerabilă faţă de factori interni şi externi. Performanţa economică modestă a fost, de asemenea, afectată de situaţia dificilă din sectorul bancar. Mediul de afaceri şi climatul investiţional au rămas afectate de corupţie şi politici incoerente”, precizează raportorii.

În concluzie, Comisia Europeană menţionează că sunt necesare eforturi considerabile pentru consolidarea statului de drept în Republica Moldova prin combaterea corupţiei la nivel înalt, recuperarea fondurilor provenite din frauda bancară şi aducerea în faţa justiţiei a celor responsabili.

Click pentru a vedea raportul integral: