Ce înseamnă dieta paleolitică? Ea se inspiră din obiceiurile alimentare ale oamenilor din era paleolitică, care se hrăneau cu carne săracă în grăsimi (vită şi pasăre), cu peşte, nuci, seminţe şi care nu cunoşteau nici produsele lactate derivate, nici zahărul, nici cerealele.

Iar regimul vegan presupune excluderea oricăror produse animale. 

Regimul pegan a fost inventat de americanul Mark Hyman, un medic de familie, conferenţiar pe plan internaţional şi autor de succes a nu mai puţin de zece cărţi devenite best-selleruri. Regimul paleo-vegan reprezintă „regimul alimentar cel mai favorabil pentru sănătatea noastră şi cea a planetei”, consideră Hyman. El spune că acest regim este durabil din punct de vedere ecologic şi respectă viaţa animalelor.

Ce poţi să mănânci?

Teoretic, cele două diete par incompatibile. Una îndeamnă să mănânci ca omul cavernei - multe proteine animale, iar cealaltă interzice tot ceea ce provine de la animale. În final, cea mai bună este combinaţia dintre cele două - s-ar obţine un regim alimentar sănătos şi echilibrat. În practică, s-a inventat un cuvânt care seamănă mai degrabă cu un exerciţiu de marketing decât cu o revoluţie alimentară. Numai că, privit mai îndeaproape, ceea ce recomandă „peganismul” pare să aibă sens. 

Alimente de privilegiat: fructe şi legume. 75 la sută din alimentaţia paleo-vegană este bazată pe consumul de fructe şi legume, mai ales cele care au un indice glicemic mai mic, cum ar fi caisele, căpşunile, piersicile, sfecla roşie, morcovii, strugurii. 

Carnea de vită slabă, bio, ideal provenind de la animale hrănite cu iarbă, este permisă în cantităţi mici. Cum fructele şi legumele sunt vedetele regimului pegan, carnea nu este elementul central al unei mese, ci e doar un aliment „însoţitor”. 

Nuci şi seminţe. Pentru a procura proteine şi grăsimi „bune”, regimul pegan încurajează consumul unei cantităţi mari de nuci şi seminţe (in, cânepă, susan, dovleac).  Tot pentru grăsimile „bune” este permis şi consumul de peşte gras (sardine, somon sălbatic), ulei de măsline, avocado, nuci de cocos. 

Cerealele integrale, cu indice glicemic mic, fără gluten, în cantităţi mici. E vorba mai ales de orez sălbatic şi quinoa, recomandate într-o cantitate de maximum 125 de grame pe zi, asta din cauză că cerealele în general ridică glicemia. 

Leguminoase cu moderaţie. Leguminoase precum lintea sau mazărea sunt indicate, dar în cantităţi măsurate, adică 250 de grame pe zi.

Alimente de evitat

Soia. Potrivit principiilor regimului pegan, soia perturbă activitatea hormonală, dincolo de faptul că adesea dăm în comerţ peste soia modificată genetic.

Produsele lactate. Regimul permite totuşi produse bio din lapte de capră sau oaie, dar numai cu titlul de „delicatese” ocazionale. În rest, produsele lactate şi mai ales prelucrate sunt de evitat cu totul. 

Glutenul. Dacă nu sunteţi sensibil la gluten, regimul permite consumul ocazional în cantităţi mici. 

Zahărul şi alimentele prelucrate cum ar fi biscuiţii, prăjiturile, băuturile carbogazoase şi alimentele din conserve trebuie considerate doar mici plăceri ocazionale.

Ce spun specialiştii?

Beneficiile potenţiale atribuite regimului pegan sunt destule şi evidente. Potrivit dr. Human, acest regim te poate ajuta să slăbeşti, să scazi nivelul colesterolului, să reduci riscul de diabet şi de boli cardiovasculare. 

Regimurile alimentare provoacă frustrare dacă sunt prea restrictive. O spun numeroşi nutriţionişti. Iar riscul este de a cădea în excese. Regulile sunt făcute pentru a le încălca, nu-i aşa? Trebuie, prin urmare, să deprindem obiceiuri alimentare bune, să mâncăm de toate, dar într-o manieră echilibrată şi într-o cantitate rezonabilă. Pe de altă parte, admitem că alimentaţia este adesea un mod de a ne gestiona emoţiile. În perioadele complicate, numeroşi oameni mănâncă mai mult, nu se satură şi simt nevoia să ronţăie ceva.

Este adevărat, nu trebuie să cădem sub dictatura aşa-ziselor diete miraculoase. Tocmai de aceea, regimul pegan pare să ţină cont de aceste realităţi şi să fie destul de echilibrat. Numai că el nu trebuie văzut doar ca o dietă, care poate fi ţinută pe o perioadă limitată şi care dă rapid efectele scontate. Este vorba mai degrabă despre un regim de viaţă, despre un stil de viaţă ale cărui principii sănătoase trebuie însuşite à la long.