De ce sunt demişi procurorii (II)
Procuratura Generală „a scăpat” de procurorii care au fost prinşi în flagrant în 2017 prin demiterea lor din sistem, chiar dacă instanţele de judecată nu au constatat vinovăţia acestora prin sentinţe definitive şi irevocabile. Nouă procurori au fost demişi anul trecut pentru abateri disciplinare constatate de Colegiul de Disciplină şi Etică. Unii dintre ei au revenit în sistem după ce au atacat sancţiunile la Consiliul Superior al Procurorilor sau Curtea Supremă de Justiţie.
Citiți și prima parte a acestui articol: De ce sunt demişi procurorii
Alexandr Diulgher a fost demis din funcţia de procuror al r. Taraclia prin hotărârea Colegiului de Disciplină şi Etică (CDE) din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din 20 octombrie 2017.
A cerut unui agent economic să facă drum până la casa socrilor săi
Procedura disciplinară pe numele acestuia a fost iniţiată în urma sesizării procurorului-şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, potrivit căreia Alexandr Diulgher figurează într-o cauză penală, fiind învinuit că, fiind „în exerciţiul funcţiei pe care o deţinea, întru realizarea intereselor personale, sub pretextul de a nu crea impedimente în activitatea întreprinderii prin organizare de controale, iniţiere de dosare penale, l-a influenţat şi l-a obligat pe N.B., directorul SA „Drumuri Cahul”, să construiască din contul acestei întreprinderi o porţiune de drum cu lungimea de aproximativ 400 metri în s. Cazaclia, r-ul Taraclia, pentru a asigura accesul la drumul central al socrilor procurorului Diulgher, valoarea lucrărilor prestate şi cheltuielilor suportate de către SA „Drumuri Cahul” constituind aproximativ 45 mii de lei. Peste puţin timp, prin utilizarea aceloraşi tehnici, procurorul Diulgher i-a solicitat lui N.B. să îi furnizeze pietriş de granit, materiale de construcţie (scândură şi bârne), alte bunuri materiale. În urma cererii insistente a lui Diulgher A., N.B. a transportat 10 tone de pietriş de granit, materiale de construcţie (scândură şi bârne) la socrul procurorului şi un covor pentru sediu – la Procuratura Taraclia, bunurile având o valoare totală de circa 20 mii de lei”, se spune în hotărârea CSP, unde Diulgher a atacat decizia CDE prin care a fost demis.
CSJ i-a dat dreptate şi l-a restabilit în funcţie
Diulgher s-a plâns la CSP şi a solicitat casarea hotărârii CDE, cu încetarea procedurii disciplinare. El a precizat că procurorul nu poate fi tras la răspundere disciplinară decât în termen de 1 an de la data comiterii abaterii disciplinare. Fiind audiat în cadrul urmăririi penale în calitate de învinuit, Alexandr Diulgher nu şi-a recunoscut vinovăţia. Totuşi, în hotărârea CSP prin care a fost respinsă contestaţia depusă de procurorul Diulgher se menţionează că „poziţia procurorului Diulgher Alexandr vis-a-vis de nevinovăţia sa a fost combătută de către Inspecţia procurorilor prin argumentele expuse”.
Inspectorul Vasile Godoroja susţine că procurorul a „încălcat regulile de moralitate, deontologie, conduită şi etică profesională, atunci când acestea se referă la procurori, subscriu unui alt nivel în raport cu alţi oficiali. Din considerentele expuse, aducerea unei acuzaţii oficiale şi, mai ales, trimiterea cauzei penale în instanţa de judecată în privinţa unui procuror, pentru a fi soluţionată pe fond, implică aspecte ce afectează grav imaginea instituţiei Procuraturii, în general, şi a noţiunii de procuror, în particular”. Inspectorul din cadrul Inspecţiei procurorilor a rezumat că ameninţarea cu bună-ştiinţă cu tragerea la răspundere penală a unei persoane nevinovate de către procurorul conducător al unui organ al Procuraturii sunt doar acţiunile preliminare ce au ştirbit din autoritatea şi imaginea instituţiei Procuraturii. Odată cu trimiterea cauzei în instanţa de judecată, prin stabilirea şedinţelor şi prin participarea procurorului Diulgher la şedinţele publice de pe banca acuzaţilor, „imaginii Procuraturii i se aduc atingeri repetitive, semnificative şi ireparabile, fapt ce face incompatibil statutul de inculpat al lui A. Diulgher cu funcţia de procuror”.
Totuşi, argumentele lui Diulgher au fost luate în considerare de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Pe 1 martie 2018, Completul format pentru examinarea hotărârilor CSM şi CSP a decis anularea hotărârii CSP prin care procurorul era demis, dispunând încetarea procedurii disciplinare pe numele său.
Ar fi cerut 24 de mii de euro pentru a nu contesta o sentinţă
Într-un caz similar, dar cu deznodământ diferit, a fost implicat şi procurorul Stanislav Beriozov. Acesta a fost demis din funcţia de procuror în procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Ceadîr-Lunga, prin hotărârea CDE din 20 octombrie 2017. Şi în acest caz, drept temei pentru iniţierea procedurii disciplinare a servit sesizarea procurorului-şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari. Acesta a menţionat că Beriozov figurează într-un dosar penal, după ce, în 2015, a cerut 24 de mii de euro de la trei persoane condamnate la închisoare cu suspendare pentru o infracţiune gravă. În schimb, procurorul s-ar fi angajat să nu conteste sentinţa emisă pe numele celor trei. Beriozov nu a fost de acord cu soluţia adoptată de CDE şi a invocat faptul că „hotărârea vizată a fost adoptată de Colegiu fără a se intra în esenţa argumentelor sale, iar procedura disciplinară a fost iniţiată cu încălcarea termenului de prescripţie, după 2 ani din data pornirii urmăririi penale în privinţa sa şi, deci, este neîntemeiată şi ilegală”. Acelaşi inspector ca şi în cazul lui Diulgher, Vasile Godoroja, a precizat că acţiunile procurorului Stanislav Beriozov ştirbesc imaginea procuraturii. „Stabilirea unor întâlniri cu inculpaţii în afara aspectelor ce implică un proces penal, dezvoltarea acestor întâlniri în acţiuni coruptibile, convingerea inculpaţilor că poate retrage cererea de apel în schimbul unei recompense băneşti ilicite, sunt doar acţiuni preliminare, dar cu tentă accentuată în ştirbirea autorităţii procurorului în societate”, se precizează în hotărârea CSP, prin care a fost menţinută pedeapsa aplicată de CDE în privinţa lui Beriozov.
Stanislav Beriozov a atacat hotărârea CSP la CSJ, doar că un complet format pentru examinarea hotărârilor CSM şi CSP, altul decât cel care a luat decizia în dosarul lui Diulgher, a decis să respingă cererea procurorului. Astfel, demisia acestuia a devenit definitivă şi irevocabilă.
Doi procurori cu dosare penale au fost demişi, dar nu au contestat
În 2017, alţi doi procurori au fost demişi din funcţie după ce au ajuns să figureze în dosare penale. Procurorii Constantin Cojocaru şi Tudor Cojocaru au fost demişi din sistem prin ordine semnate de procurorul general, Eduard Harunjen, pe 7 noiembrie 2017, după ce, în prealabil, CDE a emis decizii în acest sens la o şedinţă din luna octombrie. Constantin Cojocaru, care era procuror în Procuratura r. Glodeni, a fost suspendat din funcţie în urma demersului făcut de către Eduard Harunjen, procurorul general, în luna iulie 2017. Acesta era învinuit de neglijenţă în serviciu, acţiuni soldate cu urmări grave. Ulterior, în luna octombrie, Cojocaru a fost demis, după ce, pe numele său, pe lângă dosarul penal, a fost iniţiată şi o procedură disciplinară. Constantin Cojocaru nu a contestat demiterea sa nici la CSP, nici la CSJ.
La fel a procedat şi Tudor Cojocaru, care era procuror în Procuratura de Circumscripţie Chişinău, reţinut, la sfârşit de august 2017, de procurorii anticorupţie şi ofiţerii CNA sub acuzaţia de trafic de influenţă. Cojocaru a fost demis, dar nu a contestat pedeapsa nici la CSP, nici la CSJ. Acesta a fost învinuit că ar fi susţinut că are influenţă asupra unor magistraţi din CSJ şi că îi poate convinge să aplice pedepse cu suspendarea executării în privinţa a doi poliţişti, condamnaţi la privaţiune de libertate pentru corupere pasivă. În schimbul realizării acestei promisiuni, procurorul ar fi cerut 15 mii de euro, primind 10 mii. Chiar şi aşa, ambii poliţişti au fost condamnaţi la închisoare, după ce judecătorii CSJ au respins recursurile avocaţilor prin care se solicita „suspendarea condiţionată a pedepselor penale” faţă de cei doi, anunţa, anterior, CNA.
A lipsit de la serviciu, a fost demisă, apoi mustrată
Liliana Bugăescu a fost demisă din funcţia de procuror al Oficiului Râşcani din cadrul Procuraturii Chişinău prin hotărârea CDE din 20 octombrie 2017. Drept temei pentru demitere a servit sesizarea din 7 august 2017, depusă de Corneliu Bratunov, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii Chişinău, şeful Oficiului Râşcani, „cu privire la încălcarea în mod repetat a disciplinei de muncă de către procurorul Liliana Bugăescu, manifestată prin absenţa repetată, fără motive întemeiate, de la lucru timp de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă”. Conform hotărârii CSP prin care s-a admis contestaţia depusă de acuzatoarea de stat, aceasta a lipsit pe 20 mai 2017 timp de opt ore de la serviciu, iar pe data de 30 mai 2017 a lipsit 4 ore. Bugăescu a recunoscut admiterea abaterilor disciplinare, dar a prezentat mai multe dovezi justificative, insistând că a lipsit întemeiat, informând conducerea în prealabil. Aceasta a mai precizat că a fost nevoită să lipsească de la serviciu pentru că are la întreţinere 3 copii, pe care-i creşte singură. Pe 11 decembrie 2017, CSP a anulat decizia CDE şi i-a aplicat Lilianei Bugăescu o sancţiune mai blândă, „mustrare”.
Cel mai „răsunător” caz de demitere a unui procuror în 2017 a fost cel în care Ivan Filimon, procuror în cadrul Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău, a fost eliberat din funcţie în urma gestionării dosarului penal pe numele lui Andrei Braguţa, decedat în penitenciar după ce acuzatorul de stat a cerut aplicarea unui mandat de arestare pentru 30 de zile, la scurt timp după ce Braguţa ar fi lovit un poliţist. Filimon a fost demis prin hotărârea CDE din 21 decembrie 2017. CSP a validat hotărârea pe 19 ianuarie 2018. La scurt timp, Filimon a mers la CSJ, cerând să fie restabilit în funcţie. Un complet format pentru examinarea hotărârilor CSM şi CSP va lua o decizie în privinţa solicitării lui Filimon într-o şedinţă programată pe data de 23 martie.
