01:20:48 24.04.2024
Stiri

DECLARAȚIE-APEL // Deputații din PRIMUL Parlament se solidarizează cu localitățile din R. Moldova care au semnat declarații de Unire cu România: Solicitări pentru actuala clasă politică de la Chișinău

Știri 22.03.2018 19:17 Vizualizări2379 Autor: Ziarul National
DECLARAȚIE-APEL // Deputații din PRIMUL Parlament se solidarizează cu localitățile din R. Moldova care au semnat declarații de Unire cu România: Solicitări pentru actuala clasă politică de la Chișinău


Peste 80 de deputați ai primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, se solidarizează cu cele peste 123 de localități din R. Moldova, care au adoptat declarații simbolice de Unire cu România, în dorința lor firească de a avea un viitor european acasă, și solicită Legislativului „să se întrunească pe 27 martie 2018 într-o ședință solemnă dedicată Marii Unirii a Basarabiei cu România”.

Foștii legislatori, printre care Vasile Nedelciuc, Mihai Patraș, Vasile Zgardan, Ion Tănase, Valentin Dolganiuc și Valentin Dolganiuc etc., au făcut publică astăzi o Declarație-apel prin care cer ca această ședință să fie transmisă în direct pe principalele posturi radio și tv, la care să participe toate partidele parlamentare și exponenți ai principalelor partide extraparlamentare, mediului academic și societății civile.

În opinia lor, în urma acestei ședințe, conducerile Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, având sprijinul reprezentanțelor diplomatice de peste hotare, ar trebui să inițieze discuții cu Parlamentul și Guvernul de la București, cu reprezentanți ai UE, SUA și alte organisme internaționale privind pregătirea în toamna acestui an a unei ședințe comune a parlamentelor Republicii Moldova și României, în cadrul căreia să se stabilească o foaie de parcurs pentru reunirea celor două state românești.

Semnatarii își motivează solicitările prin faptul că, după aproape 27 de ani de la proclamarea Independenței, Republica Moldova rămâne „unul din cele mai sărace state din Europa, cu cea mai mică speranță de viață, cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor”, cu un exod al populației care a atins cote înspăimântătoare; că aceasta „nu-și controlează întregul său teritoriu și frontierele și nu este în stare, cu tot sprijinul organismelor internaționale, să determine Rusia să-și retragă trupele de ocupație și armamentul din stânga Prutului, nu are nicio securitate militară, fiind în pericol de înstrăinare și transformare într-o gubernie rusească”; că aspirațiile sale de integrare europeană devin pe zi ce trece tot mai iluzorii în condițiile în care Federația Rusă anexează ilegal teritorii străine și declanșează conflicte armate în regiune cu un impact negativ major de ordin economic, social, politic și mediatic inclusiv asupra electoratului din Republica Moldova; că „mediatorul, pacificatorul și garantul” reglementării transnistrene își amplifică propaganda și amestecul în procesele social-politice, economice și mediatice pe continent, sti­mulând ten­­siuni intra­comunitare și între UE și statele mem­bre, generând astfel proliferarea curentelor eurosceptice și izolaționiste pe continent, lipsind astfel statele est-europene de perspective reale de integrare europeană.

Semnatarii demersului se mai arată dezamăgiți că actuala clasă politică din republică nu a reușit în mai bine de sfert de veac de la proclamarea independenței să radieze corupția din structurile statului și societate, să implementeze reforme democratice ce ar garanta celor mulți un nivel de viață decent și să ofere șansa inițierii și negocierii cu UE a unei foi de parcurs pentru aderarea Republicii Moldova la familia europeană într-un termen rezonabil.

Exprimându-și îngrijorarea că tot mai multe elemente separatiste, inclusiv instituția prezidențială, asmuță minoritățile naționale la manifestări și acțiuni de învrăjbire față de populația majoritară românească, care a conviețuit de veacuri în pace și înțelegere cu acestea și a suferit deopotrivă în urma atrocităților la care au fost supuși de regimul totalitar comunist, aceștia regretă că la 27 august 1991, în lipsa câtorva factori hotărâtori (sechelele fricii impusă de regimul totalitar-comunist, conștiința alterată a propriei identități naționale a românilor din stânga Prutului etc. ), nu a permis primului Parlament să adopte Declarația de reunire a Republicii Moldova cu România.

Totodată, deputații primului Parlament, semnatari ai Apelului, consideră că aniversarea Centenarului Unirii Basarabiei cu România de la 27 martie 2018 constituie pentru românii basarabeni un prilej de îndreptățită mândrie pentru fapta istorică a predecesorilor care, prin actul lor curajos și nobil, au declanșat procesul de unire cu Țara a provinciilor românești aflate sub dominație străină și că fără Marea Unire populația românească din stânga Prutului ar fi fost astăzi complet deznaționalizată și decimată.

„Centenarul Unirii nu este doar un recurs la memorie, la rememorarea faptelor înaintașilor și o cuvenită reverență față de jertfele de pe câmpurile de luptă și din anii de sub dominație străină, ci și un prilej de necesară regăsire a propriei identități naționale a românilor din stânga Prutului și a mediului organizațional cel mai propice în care aceștia pot să dăinuiască cât mai demn în timp, dar și prilej de reafirmare a vocației lor europene. Anume din aceste considerente, dar și considerând în vigoare Actul UNIRII Basarabiei cu Patria-mamă România din 27 martie 1918, care nu a fost anulat de nimeni, deputații legislativului anilor 1990-94, semnatari ai demersului în cauză, optează pentru întregirea teritoriilor românești, inclusiv în temeiul Declarației de Independență a Republicii Moldova, pe care au semnat-o și care statuează că Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”, cităm din apelul semnat de un grup de deputați ai primului Parlament.


Citiți mai jos textul întregii DECLARAȚII-APEL
a unui grup de deputați ai primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai DECLARAȚIEI DE INDEPENDENȚĂ a Republicii MOLDOVA:

„Noi, deputați ai primului Parlament al Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri directe, libere și democratice, semnatari ai Declarației de Independență din 27 august 1991,

CONSTATÂND că după aproape 27 de ani de la proclamarea independenței, Republica Moldova

    a)rămâne unul din cele mai sărace state din Europa, cu cea mai mică speranță de viață, cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor, incapabil să asigure un minim decent de existență cetățenilor săi, din care cauză exodul populației a atins cote înspăimântătoare, primejduind însăși existența ființei naționale în aceste teritorii românești înstrăinate;

    b)nu-și controlează întregul său teritoriu și frontierele, nefiind în stare, cu tot sprijinul organismelor internaționale, să determine Rusia să-și retragă trupele de ocupație și armamentul din stânga Prutului, nu are nici o securitate militară, fiind în pericol de înstrăinare și transformare într-o gubernie rusească;

    c)aspirațiile sale de integrare europeană devin pe zi ce trece tot mai iluzorii în condițiile în care Federația Rusă, „mediatorul, pacificatorul și garantul” reglementării transnistrene, urmându-și ambițiile sale neoimperiale, geopolitice:

    i.anexează ilegal peninsula Crimeea și declanșează conflictul armat în estul Ucrainei, cu un impact negativ major de ordin economic, social, politic și mediatic nu numai asupra Ucrainei, ci și asupra electoratului din Republica Moldova;

    ii.își amplifică propaganda și amestecul în procesele social-politice, economice și mediatice pe continent, sti­mulând ten­­siuni intra­comunitare și între Uniunea Eu­ropeană și statele mem­bre, contribuind astfel masiv la proliferarea curentelor eurosceptice și a celor izolaționiste pe continent, lipsind pe această cale statele est-europene de perspective reale de integrare europeană;

DEZAMĂGIȚI că actuala clasă politică din Republica Moldova n-a reușit, la aproape 27 de ani de la proclamarea independenței, să radieze corupția endemică din structurile statului și societate, să implementeze reforme democratice care ar garanta celor mulți un nivel de viață decent și să ofere șansa inițierii și negocierii cu UE a unei foi de parcurs pentru aderarea R. Moldova la familia europeană într-un termen rezonabil, precum și că șansa ca o nouă clasă politică ar putea să apară în curând și să realizeze acest deziderat în timpul generației noastre nu mai este reală;

ÎNGRIJORAȚI că tot mai multe elemente separatiste, inclusiv instituția prezidențială, asmuță minoritățile naționale la manifestări și acțiuni de învrăjbire față de populația majoritară românească, cu care a conviețuit de veacuri în pace și înțelegere cu acestea, suferind deopotrivă în urma atrocităților la care au fost supuși de regimul totalitar comunist;

REGRETÂND lipsa câtorva factori hotărâtori care ar fi permis primului Parlament să adoptela 27 august 1991, îndată după puciul comunist de la Moscova, declarația de reunire a Republicii Moldova cu România (sechelele fricii impusă de regimul totalitar-comunist și conștiința alterată a propriei identități naționale a românilor din stânga Prutului), ceea ce pe unii dintre noi, măcar în al doisprezecelea ceas, ne mobilizează să venim astăzi cu un nou mesaj;

AVÂND ÎN VEDERE că aniversarea Centenarului Unirii Basarabiei cu România de la 27 martie 2018 constituie pentru românii basarabeni un prilej de îndreptățită mândrie pentru fapta istorică a predecesorilor lor care, prin actul lor curajos și nobil, au declanșat procesul de unire a provinciilor românești aflate sub dominație străină cu Țara, proces ce a culminat cu Marea Unire de la 1 decembrie 1918 și afirmarea în lume a unui stat democratic și important în Europa;

CONȘTIENTIZÂND că fără Marea Unire populația românească din stânga Prutului ar fi fost astăzi complet deznaționalizată și decimată și că pentru aceasta Centenarul Unirii nu este doar un recurs la memorie, la rememorarea faptelor înaintașilor și o cuvenită reverență față de jertfele de pe câmpurile de luptă și din anii de sub dominație străină, ci și un prilej de necesară regăsire a propriei identități naționale a românilor din stânga Prutului și a mediului organizațional cel mai propice în care aceștia pot să dăinuiască cât mai demn în timp, dar și prilej de reafirmare a vocației lor europene;

LUÂND ACT de inițiativa „de jos” a consiliilor locale și primăriilor localităților din Republica Moldova, în continuă creștere, care au semnat declarații simbolice de Unire cu România, inițiativă susținută activ și preluată de diverse uniuni de creație, instituții, organizații, asociații ale societății civile și din diaspora, cu toții revendicând dreptul a redeveni parte a României, statut pe care l-am pierdut ca urmare a ocupației sovietice;

AFIRMÂND că Actul UNIRII Basarabiei cu Patria-mamă România din 27 martie 1918 nu a fost anulat de nimeni, respectiv este în vigoare;

PORNIND de la Declarația privind principiile care guvernează relațiile reciproce dintre statele semnatare ale Actului final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, care garantează dreptul acestora de a modifica frontierele lor „in conformitate cu dreptul internațional, prin mijloace pașnice si prin acord”;

ÎN TEMEIUL Declarației de Independență a Republicii Moldova, pe care am semnat-o și care statuează că „Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”:

    I.NE EXPRIMĂM SUSȚINEREA ȘI SOLIDARITATEA CU OPȚIUNEA FIREASCĂ A LOCALITĂȚILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA, ÎN CONTINUĂ CREȘTERE, CARE AU ADOPTAT DECLARAȚII LOCALE DE UNIRE CU ROMÂNIA ȘI CARE EXPRIMĂ NĂZUINȚA LEGITIMĂ A CELOR CE DORESC UN VIITOR EUROPEAN ACASA, DE A TRĂI ÎNTR-UN STAT PUTERNIC ȘI UNITAR ȘI REPREZINTĂ, DE FAPT, UNICA ȘANSĂ DE A OPRI EXODUL ÎN AFARA ȚĂRII A GENERAȚIEI TINERE.

    II.CHEMĂM TOATE PARTIDELE DE ORIENTARE DEMOCRATICĂ, ÎNTR-AL DOISPREZECELEA CEAS, SĂ-ȘI REVADĂ URGENT OPȚIUNILE PENTRU VIITORUL ACESTUI PĂMÎNT ȘI SĂ ADERE LA CURSUL PREGĂTIRII ȘI SUSȚINERII DEMERSULUI UNIONIST ÎN REPUBLICA MOLODVA; DE ASEMENEA, PRIN REPREZENTANȚII LOR ÎN CONSILIILE LOCALE ȘI PRIMĂRII, ÎN LEGISLATIV, GUVERN, AGENȚII ȘI SUBDIVIZIUNI ALE STRUCTURILOR STATALE, SĂ NU PUNĂ PIEDICI DEMERSULUI UNIONIST, CI, DIMPOTRIVĂ, SĂ-L PROMOVEZE CU TOATĂ DĂRUIREA, CONTRUBUIND LA CONTRACRAREA PROPAGANDEI RUSEȘTI ȘI MOLDOVENISTE ÎN SOCIETATE ȘI LA DIMINUAREA DIVIZĂRII POPULAȚIEI VORBITOARE DE LIMBA ROMÂNĂ PE SUBIECTUL UNIRII CU ROMÂNIA.

    III.SOLICITĂM MINORITĂȚILOR ETNICE DIN REPUBLICA MOLDOVA, CELOR CARE PE PARCURSUL SECOLILOR AU FOST ȘI ELE SUPUSE DEZNAȚIONALIZĂRII ȘI OPRIMĂRII NU DE POPLAȚIA ROMÂNEASCĂ MAJORITARĂ DIN ACEST ȚINUT, CA, ÎN SPIRITUL DREPTĂȚII ȘI AL SOLIDARITĂȚII, SĂ NU SE OPUNĂ CURSULUI FIRESC, ISTORIC, DE REUNIFICARE A UNUI NEAM, CONTRIBUIND ASTFEL CA ÎNTREAGA POPULAȚIE A REPUBLICII MOLDOVA SĂ POATĂ, ÎN SCURT TIMP, DEVENI CETĂȚENI EUROPENI, CU CONDIȚII DE VIAȚĂ, DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI CETĂȚENEȘTI GARANTATE DE UE.

    IV.CEREM PARLAMENTULUI REPUBLCII MOLDOVA SĂ SE ÎNTRUNEASCĂ PE 27 MARTIE 2018 ÎNTR-O ȘEDINȚĂ SOLEMNĂ DEDICATĂ MARII UNIRI A BASARABIEI CU ROMÂNIA, ȘEDINȚĂ TRANSMISĂ ÎN DIRECT PE PRINCIPALELE POSTURI DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE, LA CARE SĂ PARTICIPE ÎN DEZBATERI REPREZENTANȚII TUTUROR PARTIDELOR PARLAMENTARE ȘI EXPONENȚI AI PRINCIPALELOR PARTIDE EXPTRAPARLAMENTARE, PRECUM ȘI AI CELOR DIN MEDIUL ACADEMIC ȘI AI SOCIETĂȚII CIVILE.

    V.URMARE A ACESTEI ȘEDINȚE, CONDUCEREA PARLAMENTULUI IMPREUNĂ CU CONDUCEREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA, AVÂND SPRIJINUL REPREZENTANȚELOR DIPLOMATICE DE PESTE HOTARE ALE REPUBLICII MOLDOVA, SĂ INIȚIEZE DISCUȚII CU PARALAMENTUL ȘI GUVERNUL ROMÎNIEI, CU REPREZENTANȚII UE, SUA ȘI ALTOR ORGANISME INTERNAȚIONALE, ÎN VEDEREA PREGĂTIRII, PÂNĂ ÎN TOAMNA ACESTUI AN, A UNEI ȘEDINȚE COMUNE A PALAMENTELOR REPUBLICII MOLODVA ȘI ROMÂNIEI, LA CARE SĂ FIE STABILITĂ O FOAIE DE PARCURS PENTRU UNIREA CELOR DOUĂ STATE ROMÂNEȘTI.

În acest scop, se impune antrenarea în acest proces pregătitor a mijloacelor mass media și reprezentanților mediului universitar-academic cu vederi europene și unioniste, a unor parteneri externi prieteni (țări, organizații, asociații, comunități etc.), în vederea creării unui curent favorabil pregătirii și adoptării Actului Reunirii Republicii Moldova cu România”.


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
22.04.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Mercenarii lui Șor ș...

20.04.2024 20:07 Ziarul National Nicolae Enciu // Basarabia sub teroar...

19.04.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Despărțirea apelor p...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Cum veți vota la referendumul care va avea loc în toamna anului 2024 în R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md