Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Avocat în domeniul proprietății intelectuale…

Avocat în domeniul proprietății intelectuale despre preluarea operelor fără acordul proprietarului

Ion Țigănaș, avocat în domeniul proprietății intelectuale explică, într-o intervenție pentru ZdG, ce prevede legislația în cazurile când se preiau opere intelectuale fără acordul proprietarilor de drept. Expertul susține că pentru a prelua și difuza unui public inclusiv un material video, este nevoie de acordul în scris al autorului.  Explicațiile vin în contextul disputei dintre Ziarul de Gardă și Andrian Candu, președintele Parlamentului R. Moldova.

Ion Țigănaș: „Eu pot să vă expun doar prevederile legale și ce presupun asemenea fapte. Am înțeles că în acest caz este vorba despre o preluare a unor imagini care aparțineau altor companii din Franța și că nu a existat acordul. La fel ca în Franța, în R. Moldova funcționează o lege a drepturilor de autor, adoptată în 2010. Legea are scopul de a proteja creația intelectuală, să protejeze tot ce crează autorul sau titularii de drepturi. Legea aceasta exprimă o prevedere generală, că autorul acționează ca un proprietar asupra creației pe care o face el. El este administratorul de bază al creației și are posibilitatea s-o utilizeze personal, s-o transmită altor persoane, să interzică altor persoane, să permită altor persoane. Deci, el se poziționează exact ca un proprietar de orice bun, doar că în cazul dat nu vorbim despre un bun material, dar vorbim despre un bun intelectual. Prin prisma normelor respective, s-ar prezuma că orice persoană care vrea să utilizeze o operă, indiferent care e aceasta, fie că e operă scrisă, muzicală, fotografică sau audiovizuală, ca în cazul nostru, legea spune că este necesar acordul autorului sau titularului de drepturi asupra operei date. Acordul ăsta, potrivit legilor naționale, este stipulat în articolul 30-31, trebuie să fie în formă scrisă. Deci, trebuie să fie, propriu-zis, un contract de autor, prin care titularul de drepturi transferă o parte din drepturile de autor pentru altă persoană. Asta spune legislația națională”.

Dacă nu ai acest acord, ce riscă o persoană?

„Conform legii drepturilor de autor, este indicat că persoana care încalcă drepturile de autor este pasibilă de răspundere civilă, contravențională sau penală. Asta presupune că în ordine civilă, titularul de drepturi poate solicita celui care i-a încălcat drepturile, anumite despăgubiri, care, în conformitate cu art 63 din legea drepturilor de autor, poate să varieze de la 500 de lei până la 500 de mii de lei pentru un drept încălcat. Dacă vorbim despre răspundere contravențională, ea e prevăzută de art. 96 din Codul Contravențional, care stabilește o pedeapsă cu amendă. Răspunderea penală este mult mai drastică. O găsiți în art. 185, indice 1, din Codul Penal. Acolo amenda este mult mai usturătoare și poate ajunge până la 11 mii de unități convenționale, muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau privațiune de libertate, de la 3 la 5 ani. Astea sunt normele legale în cazul constatării unor încălcări”explică avocatul.

I-am prezentat acestuia un exercițiu imaginar, despre un politician dintr-o altă țară care prezintă într-o conferință de presă imagini video cu un proiect al unei arene, despre care menționează că sunt din surse publice, dar nu indică sursa acelor imagini. Totodată, el taie o bucată din acel video original și îl încarcă pe site-ul partidului, la fel, fără a indica sursa. În același timp, scrie că acela este conceptul arenei orașului în care va activa. Este asta o încălcare?

Ion Țigănaș: „În cazul dat eu văd 3 drepturi încălcate. În primul rând, dreptul la reproducerea operei. Persoana ce a făcut? Ea a reprodus o operă care nu-i aparține pe calculatorul său. Apoi, se încalcă dreptul la demonstrarea publică a operei. El a demonstrat-o unui public anumit. Al treilea drept încălcat se referă la integritatea operei, care este un drept moral al autorului, care stabilește că nici o persoană nu poate  modifica opera autorului. Dvs ați spus că din opera originală a fost luată doar o parte, fiind tăiată. Legea interzice asemenea practici, pentru că autorul dacă a făcut-o într-o anumită formă, ea anume în acea formă trebuie să rămână”.

Cine poate lua măsuri?

Ion Țigănaș: „AGEPI nu are tangeță cu acest caz. Aici, fie poliția sau procuratura se autosesizează, fiindcă au acest drept, fie aceste două autorități sunt sesizate de către titularul de drepturi. Dacă titularul de drepturi din Franța este interesat să-și protejeze drepturile în cazul respectiv, atunci, prin intermediul unui avocat din R. Moldova, fac sesizările corespunzătoare, fie la aceste două autorități, dacă vor să se instrumenteze niște cauze penale sau contravenționale, fie merg în instanța de judecată pe o cauză civilă”.

Pentru informare: Vedeți, mai jos, prevederile Legii nr. 139 din 02.07.2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe

 Articolul 10. Drepturile morale ale autorului
(1) Autorul unei opere beneficiază de următoarele drepturi morale:
a) dreptul la paternitate – dreptul de a fi recunoscut în calitate de autor al operei sale şi dreptul de a pretinde o atare recunoaştere, inclusiv prin indicarea numelui său pe toate exemplarele operei publicate sau prin referirea la numele său, după cum se obişnuieşte, în cazul oricărei valorificări a operei, cu excepţia cazurilor cînd acest lucru este imposibil şi cînd lipsa obligaţiei de a indica numele autorului decurge din alte prevederi ale prezentei legi;
b) dreptul la nume – dreptul autorului de a decide cum va figura numele său la valorificarea operei (numele adevărat, pseudonimul sau anonim);
c) dreptul la respectarea integrităţii operei – dreptul la protecţia operei sale contra oricărei denaturări, schimonosiri sau a oricărei alte atingeri aduse operei, care prejudiciază onoarea sau reputaţia autorului;
d) dreptul la divulgarea operei – dreptul de a decide dacă opera va fi adusă la cunoştinţa publică, în ce mod şi cînd;
e) dreptul la retractarea operei – dreptul autorului de a retracta opera sa din circuitul comercial, despăgubind pe titularul dreptului de valorificare, dacă acesta este prejudiciat prin exercitarea retractării.
(2) Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunţări sau cesiuni şi sînt imprescriptibile, chiar şi în cazul în care autorul cedează drepturile sale patrimoniale.Articolul 11. Drepturile patrimoniale exclusive
(1) Autorul sau alt titular al dreptului de autor are dreptul exclusiv să efectueze, să permită sau să interzică valorificarea operei, inclusiv prin:
a) reproducerea operei;
b) distribuirea originalului sau a exemplarelor operei;
c) închirierea exemplarelor operei, cu excepţia operelor de arhitectură şi a operelor de artă aplicată;
d) importul exemplarelor operei în vederea distribuirii, inclusiv al exemplarelor confecţionate cu consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor;
e) demonstrarea publică a operei;
f) interpretarea publică a operei;
g) comunicarea publică a operei prin eter, inclusiv prin satelit (tele- radiodifuziune), sau prin cablu;
h) retransmiterea simultană şi fără modificări, prin eter sau prin cablu, a operei transmise prin eter sau prin cablu;
i) punerea la dispoziţie în regim interactiv a operei;
j) traducerea operei;
k) transformarea, adaptarea, aranjamentul sau alte modificări ale operei, cu excepţia cazurilor cînd efectuarea unor acţiuni din cele enumerate la lit. a)–k) nu se încadrează în forma de exprimare a operei şi pentru care nu pot fi stabilite sancţiuni.
   Articolul 54.  Încălcarea dreptului de autor, a drepturilor conexe şi a altor drepturi
  (4) Încălcarea drepturilor recunoscute şi garantate prin prezenta lege atrage răspundere civilă, contravenţională sau penală, după caz, potrivit legii. Dispoziţiile procedurale prevăzute de prezenta lege se completează cu cele de drept comun.

Proiectul „Chișinău Arena”, lansat și promovat de liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, și cei doi fini ai săi, Andrian Candu și Dorin Damir, este plin de incertitudine. Imaginile video de la lansare au fost preluate neautorizat de la o companie franceză, terenul este scos din circuitul agricol cu pierderi de circa 90 de milioane de lei, care nu vor fi compensate, iar statul a alocat 200 de milioane de lei pentru edificarea arenei din fondul pentru reparația drumurilor, bani care sunt prevăzuți în bugetul pentru anul 2018 din fonduri externe. Se întâmplă cu opt luni înainte de alegerile parlamentare și cu două luni înaintea alegerilor locale generale din mun. Chișinău.

Subiectul privind construcția în capitală a unei arene multifuncționale, numită „Chișinău Arena”, a apărut în spațiul public pentru prima dată la 13 martie 2018, atunci când, în cadrul briefingului săptămânal al Partidului Democrat din Moldova (PDM), proiectul este anunțat de liderul partidului, Vladimir Plahotniuc, și prezentat de către finul său, Andrian Candu, președintele Parlamentului R. Moldova.

Andrian Candu prezintă conceptul Chișinău Arena, Foto: pdm.md

Proiectul de infrastructură, despre care Candu afirma că este unul de importanță națională, fiind primul de acest fel în cei 26 de ani de independență, este prezentat, nu de la tribuna Guvernului, dar din sediul PDM. Asta în timp ce președintele Parlamentului face trimitere la „studii și analize, inclusiv de fezabilitate”, elaborate de Executiv, iar Vladimir Plahotniuc afirmă că „experții de la Guvern” estimează perioada de realizare a arenei multifuncționale, în baza unui parteneriat public-privat, la aproximativ un an.

Prezentarea proiectului a fost însoțită și de o ilustrare grafică, despre care, înainte de a fi difuzată presei, Andrian Candu a precizat: „ceea ce veți vedea sunt surse publice, pe lângă studiile noastre de fezabilitate și analize, am luat și imagini pentru a fi mai ușor înțeleși de către societate și de către voi, dragi reprezentanți ai presei”.

Respectiv, pentru presă a fost difuzat un filmuleț scurt, sub genericul „conceptul arenelor polivalente”. Nici pe parcursul difuzării acestuia, nici la început sau sfârșit, nu au fost indicate sursa imaginilor video, autorul proiectului sau ce, propriu-zis, ilustrează conceptul.

Captură din prezentarea video a proiectului „Arena Chișinău” în cadrul briefingului PDM din 13 martie 2018

Imediat după finalizarea secvenței ce ilustrează cum are loc transformarea pe interior a unei arene polivalente, PDM plasează o imagine care ilustrează cum ar arăta exteriorul „Arenei Chișinău”, ceea ce lasă să se înțeleagă că ar fi vorba despre un concept unic.

Caprtuă din prezentarea PDM

Andrian Candu a precizat că toate informațiile, inclusiv filmulețul video care ilustrează „conceptul arenelor polivalente”, vor fi plasate pe site-ul partidului. Exact în aceeași formă, fără a indica sursa imaginilor și autorii proiectului, PDM plasează filmulețul și pe canalul său de youtube cu denumirea „Concept Arena Chișinău”.

Vedeți mai jos filmulețul, intitulat „Concept Arena Chișinău”, publicat de PDM pe canalul său de youtube:

Andrian Candu a anunțat de la tribuna PDM că la elaborarea proiectului se lucrează deja de trei luni și că acesta ar putea costa estimativ între 30-50 de milioane de euro, contribuția statului urmând a fi de doar 100 de milioane de lei, bani care, susține el, deja au fost prevăzuți în bugetul pentru 2018. Imediat după ce președintele Parlamentului a prezentat inițiativa PDM, presa din R. Moldova a mediatizat pe larg subiectul. 

La 13 martie, grila de emisie a posturilor Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3, care fac parte din trustul General Media Group, controlat de Vladimir Plahotniuc, abundă în știri care promovează subiectul respectiv.

În acceași zi, portalul de știri unimedia.info scrie că imaginile video prezentate de Andrian Candu sunt luate dintr-un video de pe youtube, publicat încă în 2014.

De fapt, între ceea ce a prezentat PD și Andrian Candu în persoană și proiectul franțuzesc nu există nicio diferență, dimpotrivă, democrații nu au avut nicio reținere în a-l prelua integral păstrând chiar și logo-urile proiectului Arenei Dunkerque din Nordul Franței. Așa cum se vede foarte clar în facsimilul de mai jos”, scrie portalul unimedia.info. 

La scurt timp, și portalul de știri agora.md scrie că clipul video prezentat de Andrian Candu „nu este altceva decât conceptul unui proiect similar din Franța, prezentat încă în 2014”. Și alte instituții mass-media din R. Moldova, inclusiv Unimedia sau Jurnal de Chișinău, au scris despre faptul că imaginile video prezentate de Andrian Candu sunt luate dintr-un video publicat pe YouTube încă în 2014.

Exact aceleași imagini, inclusiv logourile, se conțin însă într-un alt video publicat pe YouTube încă în anul 2014, care prezintă conceptul Arena de Dunkerque, o regiune din Franța. Acest video are o durată de peste 4 minute. Secvența prezentată astăzi de Candu începe de la minutul 2.50. Practic democrații au tăiat din video original cele aproape 3 minute de la început, lăsând doar finalul”, scrie portalul Agora, care mai adaugă că PDM ar fi folosit în aceeași conferință de presă din 13 martie și o melodie fără drepturi de autor.

PDM nu a difuzat filmulețul integral al companiei franceze de arhitectură, dar a eliminat partea de început unde era scris expres că proiectul reprezintă un concept al „Arena de Dunkerque”.

Vedeți mai jos video original, publicat de compania de arhitectură „Chabanne + Partenaires”, preluat de PDM, editat și prezentat drept „concept” al Arenei Chișinău:

Nici Andrian Candu, nici alt reprezentat al PDM, nu a reacționat la aceste știri. În aceste cazuri, nu au existat acuzații despre manipulare, dezmințiri sau explicații publice.

Presa, inclusiv televiziunile afiliate partidului de la guvernare au continuat însă să difuzeze imaginile video care ilustrează proiectul „Arena de Dunkerque”, elaborat de compania de arhitectură „Chabanne + Partenaires” din Franța, inducând ideea că acesta este proiectul viitoarei Arene din Chișinău.

Știrea este însoțită de imagini video ale Arena de Dunkerque, fără a fi indicată sursa imaginilor video (timp de aprox 1 minut). Pe ecran apare, pe rând, textul: „Arenă sportivă ultramodernă”, „Arena Chișinău va avea o suprafață de 10 hectare”, „Proiectul a fost inițiat de Partidul Democrat”.

„În viitorul apropiat, ţara noastră va putea găzdui concerte, evenimente sportive, conferinţe şi expoziţii de talie mondială. Acest lucru va fi posibil după ce în Capitală va fi construită Arena Chișinău, un complex cultural-sportiv ultramodern. Proiectul de anvergură urmează să fie realizat la iniţiativa Partidului Democrat, care a prezentat, astăzi, un design aproximativ al viitoarei Arene”, susțin jurnalisții Prime TV în timp ce pe ecran sunt difuzate imagini video ale Arena de Dunkerque, fără a fi indicată sursa și fără a fi specificat că acestea nu ilustrează, de fapt, proiectul democraților.

„Un complex ultramodern şi multifuncţional va fi construit, în curând, în Capitală. Proiectul întitulat „Arena Chișinău” a fost prezentat de către PDM, în cadrul unei conferinţe de presă. Arena va avea o capacitate de cinci mii 500 de locuri”anunță prezentatoarea Canal 3, în timp ce pe ecran sunt difuzate acealeași imagini, fără a fi indicată sursa. Pe imaginile video este suprapus textul: „Arenă ultramodernă în Chișinău”.

„(…)Investițiile pentru construcţia complexului urmează să fie atrase în cadrul unui proiect de parteneriat public-privat, prezentat de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. Arena Chișinău va avea o capacitate de 3.000-5.000 de locuri, 800-1.200 de locuri de parcare și va putea găzdui evenimente sportive, conferințe, expoziții sau concerte. Proiectul include, de asemenea, o piscină olimpică şi terenuri de tenis”afirmă jurnaliștii de la Prime, post tv cu acoperire națională, în timp ce telespectatorilor le sunt prezentate aceleași imagini cu Arena de Dunkerque.

Ziarul de Gardă NU a mediatizat subiectul și NU a publicat nicio știre despre proiectul anunțat de Andrian Candu în acea zi, rezervându-și, ca de obicei, dreptul de a verifica informațiile. În situația în care partidul de la guvernare a prezentat proiectul de infrastructură drept unul „măreț”, unic în cei 26 de ani de independență și la care lucrează autoritățile statului de mai bine de trei luni, Ziarul de Gardă a considerat necesar să afle poziția companiei de arhitectură din Franța, de pe canalul de youtube al căreia, PDM a preluat filmulețul, l-a editat și l-a încărcat pe contul său.

ZdG a expediat întrebările prin intermediul poștei electronice purtătoarei de cuvânt a companiei de arhitectură „Chabanne + Partenaires”, Marine Ponsonnet. Doar după ce a obținut un răspuns al companiei, la 20 martie, ZdG a publicat o știre care prezenta și poziția companiei franceze de la care PDM a preluat video.

În știrea publicată, ZdG a scris că reprezentanții companiei din Franța au declarat că nu au fost consultați pentru difuzarea proiectului și că găsesc jenant faptul că numele entității nu a fost menționat în prezentare

„Nu am fost consultați pentru a autoriza difuzarea videoclipului Arena Dunkerque, proiect pentru care deținem proprietatea intelectuală. În plus, este foarte jenant faptul că numele firmei noastre de arhitectură nu este menționat în articolul care prezintă videoclipul”, se spune în răspunsul remis către ZdG.

Firma a mai precizat că munca asupra unui asemenea produs este costisitoare și valoroasă. În primă fază, la un asemenea produs muncesc 2-3 arhitecți și sunt investiți mii de euro.

„În general, este vorba în faza de concurs (înainte de a cunoaște dacă suntem echipa câștigătoare și a începe studiile asupra proiectului) de 2 sau 3 arhitecți angajați cu normă întreagă pentru 2 sau 3 luni. Producția unui proiect ca acesta ține de asemenea de crearea unor perspective 3D a proiectelor (în general, 5 sau 6 vederi la preț de 2000 sau 3000 de euro per imagine), precum și de realizarea unui film (între 5 și 10 mii de euro)”, a precizat pentru ZdG purtătoarea de cuvânt a companiei de arhitectură „Chabanne + Partenaires”, Marine Ponsonnet.

După ce ZdG a publicat știrea cu explicațiile companiei franceze, președintele Parlamentului, Andrian Candu,  a  scris o postare pe contul său de Facebook, acuzând Ziarul de Gardă  de manipulare, dar fără să explice esența problemei: de ce partidul său a preluat imagini de la o companie fără acordul ei. Menționăm că redacția ZdG a considerat ca pe o obligație profesională să contacteze toate sursele pentru a oferi cititorilor răspunsuri la întrebările apărute în legătură cu acest proiect. Președintele Parlamentului și vicepreședintele PDM și-a sponsorizat postarea în care atacă Ziarul de Gardă, pentru ca aceasta să ajungă la cât mai multă lume.