În acea zi, în centrul capitalei, un bărbat intră cu maşina în mulţime pe Podul Westminster, peste Tamisa, în faţa Big Ben, după care înjunghie mortal un poliţist în faţa Parlamentului.

Atacul s-a soldat cu cinci morţi, inclusiv o româncă. Autorul lui, Khalid Masood, un cetăţean britanic în vârstă de 52 de ani, convertit la islam, este împuşcat mortal de poliţie. Atentatul este revendicat de Statul Islamic (SI), însă Scotland Yard declară că nu a ”găsit vreo probă a unei asocieri” cu gruparea jihadistă.

Atacul, al cărui mod de operare le aminteşte pe cele de la Nisa, soldat cu 86 de morţi, şi Berlin, soldat cu 12 morţi, se înscrie, la acea vreme, într-un context de puternică ameninţare teroristă în Europa.

Pentru a le aduce un omagiu victimelor, cuvântul-cheie #LondonUnited va fi proyectat pe Parlament, iar o ”carte online” a fost deschisă la primărie, pentru a culege mesaje de solidaritate.

Atacul de la Wesminter a fost urmat de cele de la Manchester, pe 22 mai, soldat cu 22 de morţi, de la London Bridge, la Londra, pe 3 iunie, soldat cu opt morţi şi de la staţia de metrou Parsons Green, la Londra, pe 15 septembrie, soldat cu 30 de răniţi, toate revendicate de SI.

În noaptea de 18 spre 19 iunie, la Londra, un vehicul a intrat într-o mulţime de credincioşi care ieşeau de la Moscheea din Finsbury Park, omorând o persoană. Autorul a acţionat motivat din ură faţă de musulmani.