(foto) Chefii francezi descoperă gustul autentic al Moldovei la Mănăstirea Frumoasa. Au gătit pentru prima oară plăcinte tradiționale

11

Gastronomia locală și Vinul Moldovei sunt apreciate de turiștii străini și de experții internaționali, fiind produse care merită să fie puse în valoare și promovate împreună. Tradițiile culinare, bucatele tradiționale, tehnicile de prepare ale mâncării, dar și de conservare a fructelor și legumelor pe timp de iarnă, trezesc admirația și curiozitatea vizitatorilor de peste hotarele țării. Au confirmat-o și trei bucătari din regiunea franceză Bordeaux – Jean Pierre Xiradakis, Franck Audu și Julien Cruege, care se află într-o vizită în Republica Moldova.

Venirea chefilor francezi face parte din seria evenimentelor „Slow Food.Wine.Life”, desfășurate în perioada 19-21 martie, sub egida campaniei internaționale „Gout de France”, fiind orgnizate la inițiativa Oficiului Național al Viei și Vinului, în colaborare cu Colegiul Culinar al Franței și cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.

ddd

 Gheorghe Arpentin, director, Oficiul Național al Viei și Vinului: „Seria de evenimente „Slow Food.Wine.Life” are dept scop principal promovarea și protejarea tradițiilor vinicole și culinare, de care țara noastră este extrem de mândră. Cu ajutorul experților străini ne propunem să redescoperim comorile din bucătăriile, grădinile și beciurile noastre, să le conștientizăm valoarea și calitățile. Beneficiind de experiența chefilor francezi, oferim un impuls pentru reinventarea și revalorificarea autenticului, pentru a ne ridica la nivelul așteptărilor turiștilor străini, dornici de a explora experiențe gustative unice.”

2

Diana Lazăr,vicedirector, Proiectul de Competitivitate din Moldova: „Patrimoniul cultural-turistic al Moldovei este extrem de bogat în obiceiuri, produse și tradiții gastronomice și vinicole extrem de frumoase. Toate acestea sunt parte componentă a ofertei turistice a țării noastre și sunt elementele centrale ale campaniilor de promovare. Gastronomia locală este un adevărat patrimoniu, apreciat de turiștii străini și care merită să fie cunoscut de lumea întreagă.”

Pe  20 martie, cei trei bucătari au descoperit Mănăstirea Frumoasa din raionul Călărași. În timpul vizitei la mănăstire, vizitatorii străini au participat la un atelier gastronomic, în timpul căruia două măicuțe au demonstrat cum se face tradiționala „plăcintă cu gâțe”, chefii implicându-se activ în procesul de peparare a acesteia.

9

10

11

Maica Andreea, Mănăstirea Frumoasa: „Rețetele se transmit din generație în generație. Unele rețete le-am adus de acasă, de la bătrânii din satele din împrejurimi sau sunt transmise aici în mănăstire, de la maici. Alimentația din mănăstire este orânduită după canoanele bisericești, postul se ține cu strictețe, iar la gătit utilizăm produsele pregătite de noi. Acum, în postul mare, utilizăm pe larg urzicile în pregătirea bucatelor – fie că facem supă sau tocăniță din ele, sunt nelipsite de la masă. În pregătirea sarmalelor utilizăm, pe lângă frunza de viță-de-vie sau varză, și frunze de podbal, o plantă care crește pe lângă sursele de apă. „Plăcinta cu gâțe” pe care am preparat-o împreună cu bucătarii francezi, simbolizează că omul este făcut din două laturi: una spirituală și una trupească.”

5

Și beciul mănăstirii a stârnit curiozitatea chefilor francezi, care au inspectat cu interes conservele făcute din produsele recoltate cu grijă în grădina bisericii. Au rămas uimiți de diversitatea produselor, dar și de tehnicile aplicate pentru păstrarea legumelor și fructelor pe timp de iarnă. În semn de ospitalitate și prietenie, măicuțele le-au oferit în dar câteva borcane cu suc de roșii, compot de coarne și gem de caise.

7

Jean Pierre Xiradakis: „A fost o experiență unică, minunată! Am învățat rețete noi, și toate astea într-un loc absolut fantastic. Am vizitat beciul, am văzut cum sunt păstrate diferite alimente pe timp de iarnă. Pentru noi, ca bucătari, este foarte important să redescoperim bazele, fundamentul bucătăriilor locale. La mănăstire măicuțele gătesc din ceea ce cresc singure, iar bucatele sunt preparate după rețete tradiționale, bine păstrate pe parcursul secolelor, ceea ce este foarte important. Nu este nevoie de nimic altceva decât ca moldovenii să gătească din inimă, respectând tradițiile.”

Franck Audu: „E important ca toți cei care gătesc pentru alții să îi ajute pe producătorii locali să crească, să le solicite produsele. Pentru că de calitatea produselor locale depinde și calitatea gastronomiei de aici. Deci producătorii locali trebuie susținuți, pentru a furniza produse de calitate. În Franța sunt foarte mulți producători locali care oferă produse bune, iar noi le putem oferi și un preț mai mare, doar ca să îi menținem pe piață și să avem produse bio de cea mai bună calitate. Printre proprietarii de restaurante și printre bucătari trebuie să fie oameni care să își facă treaba foarte bine și să îi motiveze și pe ceilalți să treacă la un nivel mai înalt de calitate.”

Pe parcursul aflării în Republica Moldova bucătarii vor împărtăși cunoștințele lor și metodele sofisticate ale bucătăriei franceze pentru a propune o nouă viziune despre felul în care gastronomia locală poate fi reinventată și se poate alinia la cerințele internaționale.

Vizita bucătarilor francezi în Republica Moldova se va încheiea cu un dineu gastronomic „Slow Food.Wine.Life”, la care bucătarii francezi vor găti rețete franceze din produse locale și de sezon, toate asociate iscusit cu vinurile Moldovei.

3

Despre conceptul de Slow Food

Conceptul de „Slow Food” a apărut la mijlocul anilor ‘80 în Italia, ca răspuns la mișcarea declanșată de restaurantele fast-food, care a dus la neglijarea tradițiilor gastronomice și dispariția interesului pentru mâncarea de calitate. Conceptul de „Slow Food” este sinonim cu hrana bună, curată şi corectă, ce presupune ca aceasta să aibă un gust bun, să fie produsă într-o manieră responsabilă, față de natură și oameni, produse conform unor tradiții locale. Totodată, se urmărește ca producătorii să primească o compensaţie echitabilă pentru munca lor.

Oficiul Național al Viei și Vinului promovează vinurile de calitate, expresie a terroir-ului și tradițiilor locale, parte a culturii gastronomice din Moldova, acestea fiind componente centrale ale produsului turistic țării. Aproximativ 200 mii persoane își câștigă veniturile din industria vitivinicolă, iar 30 turiști aduși în țară generează cel puțin un loc de muncă nou.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente