Numit Sudan, rinocerul suferea de mult timp din cauza unor complicaţii legate de vârsta sa înaintată, dar starea sa de sănătate s-a deteriorat rapid, motiv pentru care s-a luat decizia de a-l eutanasia, potrivit unui comunicat emis de Ol Pejeta – o rezervaţie care se întinde pe o suprafaţă de 350 de kilometri pătraţi, situată la circa 200 de kilometri la nord de Nairobi, în Kenya -, unde acesta trăia.
Decesul lui Sudan este sinonim cu extincţia acestei subspecii.
Singura posibilitate de a obţine noi exemplare ale acestei subspecii ar fi dezvoltarea unor tehnici de fecundare in vitro pentru a concepe embrioni de rinocer alb nordic cu ajutorul materialului genetic prelevat deja. Aceşti embrioni ar trebui implantaţi în femele purtătoare aparţinând unei alte subspecii.
Rinocerul alb nordic a dispărut în primul rând din cauza braconajului, mai ales în anii 1970 – 1980, practicat în habitatul său din Africa Centrală, Republica Democrată Congo etc. În anumite zone din Asia, mai ales China şi Vietnam, cornului de rinocer i se atribuie anumite proprietăţi medicinale.
Ultimul grup sălbatic aparţinând acestei subspecii număra 20 – 30 de exemplare şi a trăit în Republica Democrată Congo, dar a dispărut din cauza conflictelor armate, până la începutul anilor 2000.
În 2008, rinocerul alb nordic sălbatic a fost considerat subspecie dispărută.
