ISTORIE // Ce i-a răspuns Lenin lui Nichita Smochină de la Dubăsari în anul 1917: „Inspirați-vă de la românii voștri de același sânge”
Până și bolșevicul Lenin recunoștea că oamenii din Basarabia au „același sânge” cu românii.
Acest lucru rezultă dintr-un răspuns oferit de Lenin, în mai 1917, lui Nichita Smochină, născut în satul Mahala, o suburbie a orașului Dăbăsari.
Nichita Smochină s-a născut în anul 1894 și a decedat în anul 1980 la București. Odată cu începerea Primului Război Mondial, Nichita a fost mobilizat în armata țaristă și a fost trimis la Școala de ofițeri „Marele Duce Mihail Nicolaevici” din Minsk. După absolvirea școlii a fost căpitan în Regimentul 3 de Grăniceri din Tiflis, între 15 ianuarie 1915 și 29 ianuarie 1918 a luptat pe frontul din Persia și Turcia și a fost decorat cu mai multe Ordine printre care și Crucea Ordin „Sfântul Gheorghe”, fiind înnobilat de către țarul Nicolae al II-lea.
Cartea „Nichita Smochină. Memorii” notează că, în mai 1917, acesta a participat la Congresul popoarelor neruse din Caucaz, unde a solicitat facilități pentru moldoveni. Plecat cu o misiune la Petrograd s-a întâlnit cu Lenin, pe care îl ascultase vorbind despre autodeterminarea popoarelor. La întrebarea lui Smochină ce va fi cu moldovenii în viitoarea configurație socială, Lenin i-a răspuns: „Dumneavoastră, moldovenii, nu aveți niciun interes să luptați de partea Rusiei, care de veacuri a înrobit poporul vostru. Moldovenii din punct de vedere cultural se găsesc mult înaintea rușilor. De aceea, constituiți-vă în regimente naționale moldovenești și cu baioneta în mână cuceriți și consimțiți libertatea pe care nimeni nu o va face cadou poporului. Vă plângeți că nu aveți niciun răspuns la problema voastră națională, eu va răspund însă categoric: limba maternă. Înființați școala națională proprie și presa națională moldovenească. Rețineți, prin forțe proprii sunteți obligați să vă creați școala moldovenească și, repet, presa. Inspirați-vă de la românii voștri de același sânge”.
În decembrie 1917, Smochină s-a implicat în organizarea Congresului moldovenilor transnistreni de la Tiraspol, unde au fluturat tricolorul românesc. Smochină a declarat: „Ne iubim țara noastră atât de mult, încât chiar și icoanele noastre se uită spre România”. După ocuparea Transnistriei de către „Armata Roșie”, a fost declarat „persona non grata” și condamnat la moarte. Ajutat de rude și prieteni a trecut, la 25 decembrie 1919, cu soția Agapia, Nistrul înghețat în Basarabia, dar fǎrǎ cei doi copii ai lor, și s-au stabilit la Iași.
A făcut mai apoi și studii la Sorbona și a fost jurist, filozof al dreptului, publicist, istoric, etnograf, folclorist, antropolog, sociolog, slavist, profesor, membru de onoare al Academiei Române.
În lucrările sale, Smochină a demonstrat că prezența românească pe malul estic al Nistrului datează din Evul Mediu. Potrivit lui, au existat două etape principale în domeniul migrației și instalarea țăranilor moldoveni în acest teritoriu, care a devenit patria sa. Prima a fost în timpul domniei lui Duca Vodă, la sfârșitul secolului al 17-lea, iar a doua - sub împărăteasa Ecaterina cea Mare.
Primarul de Căușeni, Anatolie Donțu, DECĂZUT din drepturi. Locuitorii din Căușeni sunt așteptați să-și aleagă noul PRIMAR pe 17 noiembrie
MĂRTURII despre foametea organizată de sovietici în Basarabia (II): „Prin împrejurimi - o mulțime de cadavre, pe alocuri mâncate de oameni, ori de animale, nu se știe adevărul. Nu avea cine-i îngropa, fiindcă cei vii erau mai mult morți decât vii”
Pe cine afectează praful SAHARIAN care a acoperit noapte trecută R. Moldova. Avertismentul medicilor