Cartea a fost scoasă de sub tipar recent de către editura Cartier, în colecţia Cartier popular, coordonată de Gheorghe Erizanu.

Alături de autor vor participa Felicia Cenuşă, Vadim Pistrinciuc şi Maria Şleahtiţchi. Moderatorul evenimentului va fi poetul Emilian Galaicu-Păun.

Romanul „Trilogia basarabeană”, care conţine 556 de pagini, a apărut şi în variantă digitală.

 „În romanul Cartea nomazilor din B. istoria se scurge dintr-o cupă a vremii în alta, din prezent în trecut şi astfel, rotindu-se de câteva ori, se scurge calvarul de câteva veacuri al basarabenilor.” (Maria Şleahtiţchi)

„Ambiţionându-se să lege un cod narativ de o seducătoare teorie ştiinţifică, Val Butnaru înfăţişează povestea unei vrajbe seculare între bărbaţii a doua familii: Negru şi Roşu. Putem vorbi de o filiaţie şi mai adâncă a conflictului, coborând până la biblicii Cain şi Abel. Aici avem o tipică istorie basarabeană”.  (Vitalie Ciobanu)

„Citită ca o parabolă, povestea (a lui Teo Neamţu - n.red.) are aceeaşi, veche, morală despre singurătatea noastră: printre vecini avem un singur aliat, Marea Negră”. (Mircea V. Ciobanu)

Scriitorul, dramaturgul şi jurnalistul Val Butnaru s-a născut pe 17 aprilie 1955, în Chişinău. După absolvirea şcolii medii de cultură generală nr. 32 (actualmente Liceul român Iulia Haşdeu din Chişinău), în 1975 dă admiterea la Facultatea de ziaristică a Universităţii de Stat din Moldova, al cărei licenţiat devine în 1980. În 1987 urmează Cursurile superioare de regie de pe lângă Institutul de artă cinematografică din Moscova, în clasa maestrului Emil Loteanu. Stagieri în domeniul jurnalismului: la Radio Europa Liberă (Munchen, 1993) şi la redacţia ziarului Orlando Sentinel (Orlando-SUA, 1994).

Din 1979, este reporter la ziarul Tinerimea Moldovei, după care lucrează la Învăţământul public, Literatura şi arta, Orizontul (ulterior, Columna). Redactor-şef adjunct la Sfatul Ţării (1991-1992). În 1992-1994, este director artistic al Teatrului Eugène Ionesco. Corespondent pentru Basarabia la Radio Europa Liberă (1992-1996).

În 1995, fondează Grupul de Presă Flux (GPF). În 1999, fondează Jurnal de Chişinău. În 2008, fondează Jurnal TV, iniţial pe internet, iar din 2010, în eter.

Autor a peste 20 de piese de teatru, montate la Chişinău, Bucureşti, Iaşi, Bălţi, Botoşani, Cahul, Giurgiu, Sibiu, Constanţa. Printre cele mai importante texte dramatice, se numără: Procedeul de ju-jitsu (1981); Apusul de soare se amână (1982); La Veneţia e cu totul altfel (1989); Iosif şi amanta sa (1993); Saxofonul cu frunze roşii (1997); Cum Eclesiastul discuta cu Proverbele (1999); Şase autori în căutarea unui personaj (2001); Fotografi şi clovni invizibili (2005); Avant de mourir (2007); Scrisorile pierdute de I.L.C. (2008). Premiile Ministerului Culturii pentru cea mai bună piesă (1989, 1999), Premiul „Ion Luca Caragiale” al Academiei Române (1993).

În 2010, debutează ca romancier cu Cartea nomazilor din B., urmat de Negru şi Roşu (2016) şi Misterioasa dispariţie a lui Teo Neamţu (2017).