„Din punctul meu de vedere, declaraţiile privind unirea pe care le-au adoptat mai multe municipalităţi sau conduceri de comune sunt de fapt expresia dorinţei de a fi mult mai aproape de România. Ele nu au valoare juridică, sunt expresia unei dorinţe pe care o înţelegem şi pe care o respectăm. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte declaraţia politică a Consiliului de la Prahova. Există aici un sentiment foarte puternic pentru o strângere a legăturilor cu Moldova, Prahova este probabil unul dintre judeţele care a organizat cele mai multe acţiuni în Republica Moldova. (…) Deci, este expresia unei dorinţe de a fi mai aproape, din punctul nostru de vedere ele nu au niciun fel de valoare juridică şi nu afectează în niciun fel relaţiile noastre cu Republica Moldova”, a spus Meleşcanu, într-o conferinţă de presă.
De asemenea, el a precizat că există o diferenţă de viziune între preşedintele Igor Dodon şi majoritatea guvernamentală şi parlamentară din Republica Moldova.
„Eu cred că trebuie să facem o distincţie foarte clară între poziţia preşedintelui Dodon şi care este voinţa politică a Guvernului şi a Parlamentului Republicii Moldova. Vreau să vă asigur, (…) există un respect deosebit şi mulţumiri calde pentru tot ceea ce face România în sprijinirea Republicii Moldova. Există o diferenţă de viziune între preşedintele Dodon, care este mai degrabă preocupat de orientarea Republicii Moldova spre spaţiul estic şi de majoritatea guvernamentală şi de majoritatea parlamentară care susţin ideea drumului european al Republicii Moldova, idee în care România contribuie foarte substanţial”, a mai spus Meleşcanu.
O declaraţie de reunire a României cu Republica Moldova a fost semnată, miercuri, de conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Prahova şi de consilierii judeţeni, prin acest document cerându-se Parlamentelor celor două ţări să adopte o declaraţie comună privind reîntregirea ţării şi a neamului românesc, dar şi un pachet pachet de legi în acest sens.
