Procurorii au dreptul să redeschidă cauzele penale închise în cazul în care termenul lor nu a expirat. Acum trei ani, Curtea Constituțională a recunoscut aceste prevederi ale legii ca fiind neconstituționale. Cu toate acestea, la inițiativa democraților, deputații le-au adoptat din nou, fără consultări cu societatea civilă și discuții în Parlament. Experții consideră că prin această acțiune autoritățile au primit un instrument legitim de presiune asupra politicienilor din opoziție.
Despre faptul că parlamentul a legitimat dreptul procurorilor de a redeschide cazurile penale închise, Newsmaker au aflat de la avocați. După cum s-a dovedit, Parlamentul a adoptat amendamente la Codul de procedură penală la 22 decembrie anul trecut, la ultima reuniune a sesiunii de toamnă-iarnă. Amendamentele au fost acceptate fără a fi discutate în Parlament, iar modificările au intrat în vigoare la data de 9 februarie a acestui an.
În versiunea inițială a proiectului de lege (a fost adoptată în prima lectură), au fost doar modificări privind examinarea medico-legală. Amendamentul privind extinderea drepturilor procurorilor a fost sugerat de deputatul Partidului Democrat, Igor Timp, înaintea celei de-a doua lecturi a proiectului de lege. Conform deputatului, aprobarea acestui amendament este necesară pentru a elimina impasul juridic, care s-a format după decizia Curții Constituționale, care a declarat neconstituționale dispozițiile articolului 287 al Codului de procedură penală, care se referă la dreptul procurorului de a relua urmărirea penală.
Dacă mai devreme în acest articol s-a vorbit despre reluarea urmăririi penale în termen de un an de la încetarea acesteia, Igor Vremea a spus că procurorul poate relua urmărirea penală în timpul prescripției în acest caz. De exemplu, dacă termenul de prescripție este de 20 de ani, în acest timp procurorul poate să reia cauza penală.
În noua ediție adoptată de Parlament, punctul 1 din art. 287 din Codul de procedură penală prevede: „Reluarea urmăririi penale nu poate fi efectuată decât în termenul de prescripție a răspunderii penale pentru fapta relevantă, cu excepția cazului în care reluarea urmăririi penale este necesară pentru reabilitarea unei persoane.”
În anul 2015, Curtea Constituțională (CC), care a răspuns la solicitarea Curții Supreme de Justiție și a recunoscut că articolul 287 din Codul de procedură penală contravine articolului 21 din Constituție, care prevede: „Orice persoană acuzată de o infracțiune este considerată nevinovată până când vinovăția lui este stabilită prin lege într-un proces public, în care i se oferă toate măsurile necesare pentru apărare.”
Curtea Constituțională a menționat atunci că punctul (1) din art. 287 acordă procurorului superior dreptul de a relua urmărirea penală în orice moment și în absența motivelor exacte examinate în fiecare caz în parte, după caz. Acest lucru, în opinia Curții Constituționale, lasă persoana a cărei cauză a fost închisă, în situația de incertitudine pe o perioadă nedeterminată. Decizia Curții Constituționale a intrat în vigoare la data adoptării acesteia – 14 mai 2015.
Așa cum a explicat avocatul Asociației Promo-Lex Vadim Vieru, după intrarea în vigoare a deciziei Constituției, această prevedere a articolului 287 din Codul de procedură penală și-a pierdut forța. O cauză penală închisă ar putea fi redeschisă doar de un judecător în cadrul urmăririi penale.
De fapt, această decizie a Curții Constituționale a fost ignorată. În 2016, la ordinele procurorului Eduard Harunjen a fost reluat procesul penal cu o vechime de 19 ani în privința avocatei Anna Ursachi. Ea a fost acuzată de complicitate la crimă. Motivul reluării cazului a fost publicarea unui material de către un vlogger. Ursachi a fost avocatul „grupului Petrenko”, al liderului „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, și a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon etc. Ea s-a declarat oponent deschis al liderului PDM, Vladimir Plahotniuc.
În același an, în 2016, la ordinul lui Eduard Harunjen a fost reluat dosarul penal în legătură cu acuzațiile de fraudă, încheiat în 2013, împotriva fostului membru al partidului nostru, Felix Grincu. Grincu a stat un an în arest, iar la 26 decembrie 2017, instanța a decis să închidă cazul. Între timp, lui Grincu i s-au adus învinuiri în alte două crime, dintre care o denunțare falsă. Pentru această denunțare, tribunalul la condamnat la șapte ani de închisoare.
Igor Vremea a propus modificări, care au restabilit punctul (1) al articolului 287 din Codul de procedură penală, recunoscut anterior de Curtea Constituțională drept neconstituțional. Între timp, fostul președinte al Curții Constituționale și actualul ministru al justiției, Alexandru Tanase, la solicitarea Newsmaker de a comenta amendamentul adoptat de parlament de Igor Vremea în articolul 287 din Codul de procedură penală, a declarat că a avut „o atitudine extrem de negativă” față de acest lucru.
Șeful Centrului pentru Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, a declarat într-un interviu acordat pentru Newsmaker că nu înțelege „de ce au fost făcute aceste amendamente, dacă acest lucru contravine deciziei Curții Constituționale”. El a adăugat, de asemenea, că deputații nu pot schimba „în mod conceptual” nimic în proiectul de lege, dacă nu este cazul în versiunea originală.
Avocatul Asociației Promo-Lex, Vadim Vieru, a remarcat că Parlamentul a încălcat procedura și a votat fără transparență pentru aceste amendamente, fără consultări juridice cu societatea civilă. „Despre aceste amendamente, nimeni nu a fost consultat”, a spus Vieru. El a menționat că articolul 287 al Codului de procedură penală este demult unul problematic: „Acesta era folosit în cazul în care un om a intrat în politică și împotriva acestuia a fost închis anterior un dosar penal.” Potrivit lui Vieru, dreptul procurorilor de a relua dosarele penale „poate afecta negativ imparțialitatea justiției” și poate deveni un instrument de presiune asupra politicienilor din opoziție.
