„Timp de 12 ani mi se opreşte din salariu o sumă de bani pentru asigurarea medicală, am ajuns şi eu să am nevoie de ajutorul medicilor şi, cu tot cu poliţă, am plătit consultaţia, ca să nu aştept o lună de zile vizita programată la specialist, am achitat analizele medicale, deoarece nu aveau reactive, de medicamente nici nu mai vorbesc. Şi atunci, pentru ce mai plătesc asigurarea?”, se întreabă Nicolae. Bărbatul are 42 de ani, locuieşte într-o suburbie a Chişinăului şi de 12 ani este angajat oficial la o întreprindere de stat din capitală.

Lunar, către Compania Naţională de Asigurări în Medicină merg din partea angajatorului şi a salariatului câte 4,5%, în total 9%, din venitul acestuia. În cazul lui Nicolae, care are un salariu de 5000 de lei, se varsă lunar pentru asigurarea medicală circa 500 lei. Doar timp de doi ani bărbatul şi angajatorul său au plătit CNAM-ului circa 12.000 lei, în cei 12 ani de muncă alte zeci de mii de lei. Acesta nu este nici pe departe unicul caz, mai multe persoane care deţin poliţă de asigurare medicală ne spun că achită consultaţiile, analizele medicale, tratamentele chiar şi pentru copii care, conform legislaţiei, sunt până la 18 ani asiguraţi de către stat.

Nici copiii nu sunt asiguraţi medical gratuit

Părinţii sunt revoltaţi că Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale susţine că toţi copiii de până la 18 ani sunt asiguraţi medical gratuit, în realitate însă serviciile medicale pentru aceştia bat la buzunare. „Când vrei să faci o analiză gratis, se motivează că nu-s reactive, iar dacă vrei medicamente compensate, ţi se spune că pentru diagnosticul pe care îl ai nu sunt. De nevoie, merg la privat şi trântesc un sac cu bani”, ne spune Maria din capitală. Alţi părinţi se plâng că sunt nevoiţi să aştepte până la şase săptămâni o programare la medicul specialist.

„Poliţa de asigurare medicală nu acoperă tot pachetul de servicii medicale. Chiar dacă persoana deţine poliţă de asigurare, fără trimitere de la medicul de familie, serviciile medicale se achită, aşa sunt regulile, din păcate”, Ghenadie Ţurcanu, coordonator de programe al Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate.

„Medicul de familie ne-a dat bilet de trimitere la neurolog, locuri libere erau pentru 5 martie. Fiind pe la policlinică cu alte treburi, văd că la neurolog nici ţipenie de om, bat la uşă, întreb dacă se poate, iar medicul îmi spune că doar cu programare. Îi zic ca am trimitere, şi m-am înscris pentru 5 martie, la care îmi spune să vin atunci, dar, dacă vreau azi, mă consultă doar contra plată, 90 de lei”, menţionează indignată Irina, mama unui copil de şapte ani din Chişinău. Managerul Centrului Medicilor de Familie nr. 2 din Chişinău, Adela Ciobanu, ne spune că niciun pacient nu aşteaptă mai mult de două săptămâni o programare la medicul specialist.

„Nu este adevărat că se aşteaptă câte o lună, noi rezolvăm toate problemele pe loc”, susţine Ciobanu. O altă mamă a unui copil de şase ani spune că a fost nevoită să plătească 200 de lei la o clinica stomatologică de stat pentru extracţia unui dinte, în timp ce în 2014 a fost adoptată o lege care spune că, stomatologic, copiii până la 12 ani sunt asiguraţi gratuit. Responsabilii de la Linia Fierbinte a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină a declarat pentru ziarul nostru că serviciul este gratuit. „Cu talonaşul de la medicul de familie se adresează la stomatologul din cadrul instituţiei medicale de sector”, ni s-a spus la Linia Fierbinte.

Obligatorie doar pentru pacienţi

La finele lunii octombrie 2017, în Republica Moldova au fost înregistraţi 19.125 de şomeri, în realitate numărul lor este mai mare. Obligativitatea încadrării în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală este prevăzută de Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală. Potrivit acesteia, „toate persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a participa la sistemul Asigurării Obligatorii de Asistenţă Medicală”. În 2014, Vladimir Duplinschi din Ermoclia, Ştefan-Vodă, a fost ţinut în arest 25 de zile pentru că nu avea poliţă de asigurare medicală. Fiind şomer în ultimii ani, bărbatul nu îşi cumpărase poliţa de asigurare medicală, iar pentru asta a fost amendat cu o mie de lei, bani pe care a refuzat să-i plătească.

Compania Naţională de Asigurării în Medicină anunţă că, până pe 31 martie 2018, persoanele neasigurate beneficiază de reduceri de 50% şi 75% din valoarea primei, care a rămas la nivelul celei de anul trecut, adică 4056 de lei. Însă oamenii nu se grăbesc să procure poliţa de asigurare din lipsă de resurse financiare. „Nu am un loc de muncă şi nici nu sunt înregistrată la Oficiul de ocupare a forţei de muncă, poliţă nu am şi sper să nu ajung pe la medici, că tare-s scumpi. Ştiu că statul ne obligă să deţinem poliţă de asigurare, dar de ce nu ne oferă locuri de muncă?”, se întreabă Natalia, mamă a trei copii din Glodeni.

CNAM-ul şi prestatorii de servicii medicale nu prezintă public niciun raport financiar

Conform Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate (CPAS), în 2017 în sănătate s-au acumulat peste şase miliarde de lei, mai mulţi ca în anii trecuţi, însă calitatea serviciilor medicale prestate nu devine mai bună. Cu toate că există o listă impresionantă de servicii medicale de care pot beneficia persoanele asigurate, 70 la sută dintre moldoveni cred că poliţa de asigurare medicală nu-şi merită banii. CNAM-ul şi nici prestatorii de servicii medicale nu prezintă public un raport financiar detaliat al veniturilor şi cheltuielilor pentru serviciile prevăzute în contractele de acordare a asistenţei medicale, susţine CPAS. Centrul a semnat chiar o petiţie prin care cerea autorităţilor responsabile să desecretizeze rapoartele financiare, ca fiecare cetăţean să cunoască unde merg banii pe care îi plăteşte lunar.

„Când s-a implementat asigurarea obligatorie de asistenţă medicală în anul 2004, s-a început cu 400 de milioane de lei. Vă imaginaţi, într-o perioadă puţin mai mare de zece ani, de la 400 de milioane s-a ajuns la şase miliarde! Şase miliarde este un volum foarte mare de bani care se contractează de la un anumit număr de prestatori de servicii medicale publice şi private, iar aceste rapoarte au devenit secrete”, susţine Ghenadie Ţurcanu, coordonator de programe al Centrului PAS. CNAM-ul susţine că rapoartele sunt publice pe pagina web oficială, însă acestea nu sunt detaliate, iar cetăţenii nu pot afla unde merg banii pe care îi achită, susţine Ţurcanu.