Studiul vizează evaluarea celor şase ţări din Parteneriatului Estic - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina în sensul relaţiilor cu Uniunea Europeană în anii 2015-2016, fiind prezentat oficial la Bruxelles acum o lună. În domeniul independenţei sectorului justiţiei, Republica Moldova s-a clasat în perioada cu pricina pe locul trei.

„Probleme fundamentale din sectorul justiţiei rămân nerezolvate, fapt ce este demonstrat şi prin nivelul de încredere foarte scăzut al cetăţenilor în sectorul justiţiei, care la sfârşitul anului 2016 a scăzut practic până la 90 de procente. Indicele perceperii corupţiei şi aici cu regret voi spune că noi stăm ultimii practic, suntem la coadă, în spatele Azerbaidjanului”, a spus Elena Prohniţchi, coordonatoare de program ADEPT.

„Scorurile cele mai mici pe care le-am dat la subcriterii a fost la numirea, promovarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor. Consiliul Superior al Magistraturii şi sistemul judecătoresc urmează să depună foarte multe eforturi ca să îmbunătăţească acest domeniu. Un alt aspect mai problematic ţine de responsabilitate şi transparenţă. Noi trebuie să îmbunătăţim aici cu siguranţă”, a declarat Ion Guzun, consilier juridic CRJM

„Am observat la Bruxelles în cadrul prezentării un interes sporit pentru tot ceea ce ţine de lupta anticorupţie şi statul de drept, deci noi într-adevăr trebuie să ne focusăm pe dezvoltării mai multor indicatori. Mai ales că vorbim, îmi cer scuze, dar iarăşi revin la ideea fenomenului stat capturat, influenţa oligarhilor şi multe alte aspecte care sunt extrem de vizibile în această regiune a Europei”, susţine Denis Cenuşa, expert Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Iar în ceea ce priveşte independenţa presei:

„Problemele pe care le-au depistat experţii ţin de mass-media parţial liberă, de menţinerea aceleiaşi probleme: concentrarea proprietăţii mass-media”, a declarat Elena Prohniţchi, coordonatoare de program ADEPT.

Probleme sunt şi la capitolul drepturile omului şi protecţia împotriva torturii, dar şi în privinţa conexiunii cu Uniunea Europeană.

„Din cele trei state - Moldova, Georgia şi Ucraina care au avansat cel mai mult pe calea integrării europene, noi ne plasăm cel mai prost. Deci, dialogul politic a degradat în perioada 2015-2016”, spune Elena Prohniţchi, coordonatoare de program ADEPT.

„Ceea ce a tras în jos indicele pe Republica Moldova a fost în special legat de evoluţiile anului 2015, legat de impactul pe care l-a produs criza bancară plus crizele politice pe care le-a avut în acea perioadă în special şi respectiv şi nivelul destul de redus al încrederii din partea instituţiilor europene”, a declarat Iulian Groza, director executiv IPRE.

Există abateri şi în alte domenii.

„Domeniul protecţiei mediului de obicei este destul de ignorat în favoarea creşterii economice, creşterii business-ului şi din acest motiv foarte des se închid ochii la diferite încălcări ceea ce se referă la poluarea mediului”, a spus Iuliana Cantaragiu, expert proiecte Centrul Naţional de Mediu.

„Practic, nu putem să spunem că avem o anumită apropiere. Mai degrabă, în anumite domenii sunt regrese care sunt comune pentru toate statele, pentru toată regiunea şi faptul că noi ne-am plasat primii în acest indice nu este un indicator că noi suntem pionieri în implementarea reformelor. Stăteam foarte bine ce ţine de adoptarea legilor: legi foarte bune, dar când se ajunge la partea de implementare din păcate stăm prost”, a spus Elena Prohniţchi, coordonatoare de program ADEPT.

Studiul a fost comentat şi de către oficiali.

„Ieri la Bruxelles au fost noi concluzii prezentate şi adoptate. Ele fixează de altfel cadrul viitor şi ce se aşteaptă în continuare de la Republica Moldova şi sperăm ca de altfel Indexul următor care va fi 2017-2018 ca să existe anumite progrese şi rezultate”, a spus Alina Doroftei,
ofiţer politic în cadrul Delegaţiei UE.

„După cum cunoaşteţi, şi Ministerul Afacerilor Externe îşi are propriul său exerciţiu de evaluare a implementării Acordului de Asociere. S-ar putea să fim şi noi interesaţi împreună cu partenerii din UE în contextul reajustării arhitecturii Parteneriatului Estic”, a declarat  Daniela Cujbă, şefa Direcţiei integrare europene, ME.

Studiul este la cea de-a patra ediţie şi a fost elaborat de Forumul Societăţii Civile a Parteneriatului Estic, în colaborare cu mai multe entităţi, printre care Institutul pentru Politici Globale de la Kiev, cu susţinerea Uniunii Europene şi Fundaţiei pentru o Societate Deschisă.