Legea tichetelor de masă – decizie politică sau necesitate economică?

În acest an, în sectorul privat, ar urma să fie implementate tichete de masă pentru angajaţi. Autor al acestui proiect de lege este preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, împreună cu un grup de deputaţi ai fracţiunii Partidului Democrat (PD). Deşi autorii legii afirmă că tichetele de masă vor contribui la reducerea economiei tenebre şi la majorarea veniturilor la bugetul de stat, experţii împărtăşesc mai multe îndoieli.

Proiectul de lege cu privire la tichetele de masă a fost înregistrat în Parlament la 17 mai 2017. Iniţiativa aparţine unui grup de deputaţi ai fracţiunii PD, printre care Valentina Buliga, Raisa Apolschi, Igor Vremea şi Valentina Stratan, în frunte cu preşedintele Legislativului, Andrian Candu. La 21 iulie, legea tichetelor de masă a fost adoptată în plenul Parlamentului. Iniţial, Igor Dodon, preşedintele R. Moldova, a refuzat să o promulge, înaintând o serie de obiecţii. Cu toate acestea, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a respins argumentele invocate de şeful statului. Ca rezultat, Parlamentul a votat legea în mod repetat, iar la 20 octombrie Igor Dodon a promulgat legea tichetelor de masă.

Lege „coaptă” timp de 12 ani

Deputata PD Valentina Buliga este unul dintre autorii proiectului de lege. Ea susţine că „ideea tichetelor de masă se discută de prin 2006, când eram în opoziţie. Începusem să analizăm experienţa altor state, am înaintat un proiect de lege, iar comuniştii au dat aviz negativ”, ne-a relatat funcţionara. „Când am ajuns noi, deputaţii PD, cu majoritate parlamentară, am revenit la idee. Dl Candu a înaintat-o ca pe o iniţiativă. Nu ne-am gândit la niciun interes politic sau economic. Ne-am gândit că e un instrument suplimentar de protecţie. Dacă 60 de ţări utilizează acest instrument de protecţie, înseamnă că e un mecanism funcţional”, a argumentat Buliga.

Cu toate acestea, funcţionara recunoaşte că „nu va fi totul perfect şi nu toată lumea va beneficia de tichete de masă”. În prezent, proiectul e implementat în mediul privat. Angajaţii statului nu vor beneficia de tichete, deoarece „încă nu avem posibilităţi bugetare”. Buliga mai susţine că, în această situaţie, „statul nu are de pierdut”. Pe de altă parte, Veaceslav Ioniţă, expert în politici economice de la IDIS „Viitorul”, susţine că „dacă o sută de mii de oameni ar primi tichete de masă, ceea ce este maximum, statul, lunar, ar pierde 45 de milioane de lei, posibile impozite. E greu să spui dacă sunt pierderi, pentru că statul câştigă din alte impozite”.

Vadim Pistrinciuc, membru al Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie, comisie care s-a ocupat de avizarea legii tichetelor, ne-a comunicat că „se observau câteva lacune mari. În primul rând, nu se prevedeau cheltuieli pentru angajaţii sectorului bugetar, iar cei mai mulţi angajaţi sunt în acest sector”. Potrivit celor mai recente date ale Biroului Naţional de Statistică, în trimestrul III al anului 2017, „ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare faţă de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (respectiv, 56,0% în mediul rural şi 44,0% în mediul urban)”. „Asta înseamnă că legi o obligaţie faţă de agenţii economici privaţi fără să creezi condiţii echitabile pentru cei din sectorul public”, a afirmat Vadim Pistrinciuc. „Doi la mână, este dificil de aplicat legea într-o serie de locaţii. Foarte mulţi angajaţi sunt în mediul rural, în agricultură. Cum o să valorifice ei tichetul de masă? O să meargă la magazin?”.

Cum va funcţiona sistemul tichetelor de masă?

Tichetele de masă vor fi tipărite de o companie „selectată independent de fiecare societate de alimentaţie publică, care va oferi cele mai avantajoase condiţii, fiind respectat principiul libertăţii contractuale”, se notează într-un răspuns al Parlamentului, expediat la solicitarea ZdG. „Din surse publice, la această oră, sunt două companii internaţionale care şi-au manifestat interesul pentru a-şi extinde activitatea pe teritoriul R. Moldova, Edenred şi Up”. Aceeaşi sursă a specificat că în această situaţie „nu e nevoie de vreun concurs sau tender”. Edenred şi Up sunt companii franceze şi îşi desfăşoară activitatea pe piaţa din România.

Urmează ca agentul economic să transfere banii către compania care va emite tichetele de masă. Aceasta le va tipări cu toate elementele de protecţie necesare şi le va oferi agentului economic. După procedură, agentul economic transmite tichetul angajatului, care poate merge la unităţile comerciale/de alimentaţie publică după produse în schimbul acestuia. La sfârşit de lună, unităţile comerciale/de alimentaţie publică trebuie să transfere fizic tichetele de masă la compania care le-a emis, iar aceasta, la rându-i, transferă banii pe contul unităţilor comerciale/de alimentaţie publică.

Refuz prezidenţial

Iniţial, Igor Dodon a refuzat să promulge legea tichetelor de masă, argumentând că aceasta „prevede condiţii nespecifice rapoartelor comerciale pentru unităţile de alimentaţie publică”. Şeful statului a declarat că este pusă în pericol activitatea agentului economic „pe motivul imobilizării surselor financiare ale acestuia”, întrucât agentul economic „urmează să ofere consumatorului marfă în avans, iar costul acesteia este rambursat de către operator mult mai târziu”. Un alt argument invocat de către Igor Dodon este că „tichetele de masă pe suport de hârtie creează premisele pentru eludarea evidenţei fiscale”. Totodată, nu se exclude că tichetele de masă ar putea fi contrafăcute, ca în cazul timbrelor de acciz. Din aceste motive, Igor Dodon a remis Parlamentului spre reexaminare legea nr.166 privind tichetele de masă. Cu toate acestea, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a respins argumentele invocate de către şeful statului. Ca rezultat, Parlamentul a votat legea în mod repetat, iar la 20 octombrie Igor Dodon a promulgat legea tichetelor de masă.

Comisiile de avizare semnalează unele riscuri

În avizul Centrului Naţional Anticorupţie se spune că „nu a fost asigurat accesul părţilor interesate la proiectul prenotat (minimum 10 zile). Totodată, nota informativă nu conţine date referitoare la acoperirea financiară a proiectului. Acesta va presupune cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat”, se spune în raport. Într-un răspuns oferit de Serviciul de Presă al Parlamentului se afirmă că „implementarea acestui proiect nu necesită cheltuieli bugetare, iar bugetul pentru 2018 nu presupune acordarea tichetelor de masă pentru angajaţii din instituţiile publice”, proiectul fiind implementat doar în mediul privat.

În raportul Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe se subliniază că „tichetele de masă ar putea fi falsificate”. În replică, Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentul susţine că va fi utilizată „cerneală fluorescentă care îşi schimbă culoarea în cazul în care tichetul de masă este fotocopiat, a microliniei care nu se distinge la fotocopiere, a bandei cu reflexe variabile, a codului de bare al operatorului, ce conţine cel puţin următoarele elemente: seria tichetului, data emiterii şi valoarea nominală a acestuia”. Aceeaşi sursă notează că „la Ministerul Justiţiei, în proces de elaborare sunt măsurile de sancţionare în cazul falsificării tichetelor de masă, dar şi a altor sancţiuni în contextul implementării sistemului tichetelor de masă”. Deocamdată, contrafacerea tichetelor de masă nu poate fi pedepsită conform legislaţiei în vigoare, deoarece ele nu sunt înregistrate ca hârtie de valoare.

În beneficiul cui este legea?

Ştefan Creangă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, susţine că legea tichetelor de masă va aduce beneficii atât angajatorilor, cât angajaţilor. „E în folosul angajatului, dar şi al angajatorului. Prin acest instrument, economiseşte anumite resurse financiare, deoarece aceste venituri nu se impozitează. Sunt sceptic că va funcţiona după modelul altor ţări. Urmează să vedem dacă se va obţine efectul scontat, precum susţin autorii legii”, a comunicat acesta.

Veaceslav Ioniţă, expert în politici economice, IDIS „Viitorul”, a declarat pentru ZdG că „partea bună e că reducem economia tenebră”. Agenţii economici vor beneficia de optimizare fiscală, adică de impozite mai mici. De exemplu, „statul permite ca, în loc să dea un salariu de 6000 de lei şi să plătească impozite, poate oferi un salariu de 5000 de lei, iar 1000 de lei să fie alocaţi sub formă de tichete de masă. Astfel, cheltuielile lunare se reduc cu 450 de lei per angajat. În acest mod, angajatorul e stimulat să nu mai plătească salariu în plic. Omul nu va mai cumpăra de la piaţă, ci din magazin, iar statul va obţine venit din TVA şi accize”.

„E o decizie politică şi are anumite costuri”, susţine expertul. „În cadrul agendei naţionale de business, care întruneşte opinia a 34 de asociaţii de afaceri, de 10 ani promovăm ideea de pachet social care include tichetele de masă. Evident, orice guvernare trebuie să răspundă la doleanţele cetăţenilor. De ce să faci acest lucru? Ca oamenii să te voteze”.