Centrul pentru Politici și Reforme: „2017 a fost un an caracterizat de lupta împotriva anonimizării excesive a hotărârilor de judecată”
Anul 2017 a fost dificil pentru societatea civilă și jurnaliștii care au luptat împotriva anonimizării excesive a hotărârilor de judecată și scoaterea opțiunii de căutare după nume a hotărârilor de pe portalul instanțelor de judecată, dar și cu rezistența organelor de drept în a oferi informații de interes public, susțin reprezentanții Centrului pentru Politici și Reforme (CPR) Moldova, care au realizat un studiu în care analizează felul în care sunt aplicate în practică reglementările privind accesul la informație în R. Moldova în sectorul justiției.
CPR Moldova a recurs la interviuri cu actorii afectați (cei din sistemul justiției, dar și cu jurnaliști), solicitări de informații, analiza legislației și a altor informații disponibile.
„În anul 2017, practica anonimizării (adesea excesive) și scoaterea opțiunii de căutare după numele persoanei de pe portalul instanțelor de judecată au devenit subiectul controverselor, stârnind nemulțumirea jurnaliștilor, organizațiilor societății civile dar și a actorilor din sectorul justiției… Răsturnarea de situație a avut loc pe data de 19 octombrie 2017, atunci când, în timp ce jurnaliștii și susținătorii lor protestau în fața Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) împotriva anonimizărilor, Consiliul a adoptat un nou Regulament privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti, în redacția propusă de Curtea Supremă de Justiție (CSJ) – adică una care instituia regula generală a publicării hotărârilor neanonimizate. Deși a intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial pe 24 noiembrie 2017, prevederile sale fiind obligatorii de la acea dată, am constatat că, chiar și după mai mult de două luni de la publicare, hotărârile încărcate pe portal, continuă să ascundă numele participanților la proces (inclusiv, de exemplu, a procurorilor)… Argumentul „datelor cu caracter personal” continuă să fie folosit pentru îngrădirea accesului societății la informații de interes public aflate în posesia actorilor din justiție. Mai mult ca atât, chiar și această victorie – a publicării hotărârilor cu numele părților și căutarea după nume pe portalul instanțelor de judecată – e amenințată de inițiative care își propun revenirea la situația de până în octombrie 2017 – Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal, care a propus spre dezbateri publice un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Acest proiect prevede în special, modificarea și completarea Legii privind organizarea judecătorească astfel încât să instituie anonimizarea obligatorie a hotărârilor judecătorești, dar și, printre altele, să limiteze accesul la informațiile privind cauzele fixate pentru judecare”, constată Centrul pentru Politici și Reforme.
Amintim că în luna februarie 2017, hotărârile judecătorești de pe Portalul instanțelor naționale de judecată nu puteau fi căutate după numele și prenumele inculpaților sau părților pe dosar. Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești și-a argumentat decizia de a elimina opțiunea respectivă din motorul de căutare prin faptul că astfel ar proteja datele cu caracter personal, deoarece există solicitări din partea cetățenilor, deși niciun reprezentat al Ministerului Justiției nu a putut spune câte plângeri au fost depuse de cetățeni, care este numărul și numele lor. După presiunile făcute de societatea civilă, care a cerut acces la informațiile de pe portalul instanțelor naționale de judecată, pe 14 februarie 2017 la secțiunea „agenda ședințelor” a fost introdusă căsuța de căutare în baza numelui și prenumelui părților pe dosar.
Experții au stabilit că 70% din cele 507 de hotărâri judecătorești emise în 2016-12017, au fost depersonalizate, deși nu exista niciun temei legal pentru a face acest lucru și nu exista niciun act al instanței care ar fi argumentat necesitatea depersonalizării. Autorii studiului constată că judecătorii depersonalizează hotărârile fără a argumenta necesitatea și că există cazuri când numele unei persoane este protejat, pe când numărul de identificare, informație care trebuie obligatoriu depersonalizată, a fost făcut public. O altă problemă este și depersonalizarea în multe cazuri a numelui condamnatului, numărului dosarului, denumirii instanţei care a adoptat hotărârea, numele judecătorului (judecătorilor), procurorului, avocatului, locul unde a activat persoana publică şi funcţia pe care o exercita la momentul săvârșirii infracţiunii de corupţie, chiar şi suma de bani pretinşi şi primiţi ilegal în unele cazuri.
„În asemenea situaţii, hotărârile judecătoreşti îşi pierd sensul şi nu are niciun efect publicarea acestora nici pentru instanţe pentru a unifica practica judiciară şi nici pentru publicul larg. Astfel, nu este atins scopul asigurării accesul liber al cetăţenilor la informaţie cu privire la înfăptuirea justiţiei şi asigurarii transparenţei activităţii instanţelor de judecată pe această categorie de dosare”, constată CNA, sugerând Consiliului Superior al Magistraturii să revizuiască Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.
