În perioada 2013-2017, în instanțele de judecată naționale au fost examinate peste 800 de cazuri de corupție. 70 la sută din hotărârile de judecată adoptate în aceste dosare în ultimii doi ani au fost neîntemeiat depersonalizate, se arată într-un studiu realizat recent de Centrul Național Anticorupție cu privire la hotărârile judecătoreşti pe infracţiunile de corupţie.
Autorul studiului observă că, în absoluta majoritate, infracţiunile de corupţie sunt săvârşite de persoane publice, care, conform jurisprudenţei CtEDO, se bucură de un grad mai limitat de protecţie a vieţii private decât celelalte persoane. „Cu toate acestea, în anii 2016-2017 s-a constatat că, din hotărârile analizate, în jur de 70% au fost depersonalizate, deşi nu era niciun temei, în orice caz nu este niciun act al instanţei prin care s-ar fi argumentat necesitatea depersonalizării hotărârilor”, se arată în analiza citată de Anticoruptie.md.
Dincolo de această neregulă, expertul CNA care a realizat studiul, fosta judecătoare Raisa Botezatu, susține că a constatat că una şi aceeaşi instanţă, chiar şi unul şi acelaşi judecător, depersonalizează unele hotărâri pe infracţiuni de corupţie, iar altele nu, fără a argumenta necesitatea anonimizării. Mai mult, s-au constatat cazuri când datele persoanelor condamnate au fost depersonalizate, iar numerele de identificare de stat ale persoanelor, informaţie carea fi protejată de publicitate, au fost publicate.
„În unele cazuri instanţele au depersonalizat nu doar datele cu caracter personal ale condamnatului, dar şi numărul hotărârii, denumirea instanţei care a adoptat hotărârea, numele judecătorului (judecătorilor), procurorului, avocatului, locul unde a activat persoana publică şi funcţia pe care a folosit-o la săvârşirea infracţiunii de corupţie, chiar şi suma de bani pretinşi şi primiţi ilegal în unele cazuri sunt «depersonalizate», ceea ce contravine prevederilor Regulamentului CSM”, semnalează Raisa Botezatu. Ea atenționează că în asemenea situaţii, hotărârile judecătoreşti îşi pierd sensul şi nu are niciun efect publicarea acestora nici pentru instanţe pentru a unifica practica judiciară, nici pentru publicul larg. Astfel, nu este atins scopul asigurării accesul liber al cetăţenilor la informaţie cu privire la înfăptuirea justiţiei şi asigurării transparenţei activităţii instanţelor de judecată pe această categorie de dosare.
Potrivit analizei, rata persoanelor condamnate pentru infracțiuni de corupție este foarte înaltă. După ce studiat sentinţele dictate în anul 2016, experta a constatat că au fost condamnate 85% din persoanele învinuite de corupție, iar 10% au fost achitate. În celelalte cazuri a fost încetată procedura. Potrivit analizei sentinţelor din 2017, au fost condamnate 93 la sută din persoanele judecate pentru corupție, iar în 6% din cazuri persoanele au fost achitate.
Anual, cele mai multe infracţiuni de corupţie sunt săvârşite prin trafic de influenţă, corupere activă, corupere pasivă, abuz de putere sau abuz de serviciu.
În studiu se mai precizează că, în ultimii doi ani, a sporit considerabil numărul de cauze judecate în procedură simplificată deoarece persoanele recunosc vinovăţia şi li se reduc cu o treime limitele maxime şi minime din sancţiunile prevăzute de lege.
Studiul a demonstrat că amenzile se aplică în medie în 73% de cazuri. A crescut considerabil aplicarea pedepsei cu închisoare cu executare reală. De la 1,5% în 2013, până la 13% în 2017.
Același studiu al CNA arată că confiscarea specială se aplică foarte rar. Astfel, în anul 2013 confiscarea specială a fost aplicată doar unei persoane, în anul 2017 – faţă de 27 persoane (11%), iar confiscarea extinsă faţă de două persoane.
Întregul studiu poate fi consultat AICI.