Doar 28 de acţiuni din totalul celor 51 prevăzute de Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare au fost realizate, înregistrând astfel un nivel de realizare de 55%. Chiar şi aşa, zece din acţiunile realizate au fost apreciate drept „realizate cu rezerve”, cauzele variind de la nerespectarea întocmai a procesului de transparenţă decizională până la aspecte de conţinut care necesită îmbunătăţiri substanţiale sau măsuri suplimentare necesare pentru a asigura durabilitatea reformelor iniţiate. În acelaşi timp, 22 de acţiuni, sau 43% din total, au fost iniţiate, dar nefinalizate.
Aceasta reflectă raportul final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare a Guvernului şi Parlamentului, prezentat în cadrul unui eveniment public care a avut loc astăzi, 1 februarie.
Potrivit raportului, care include perioada din momentul semnării documentului pe 5 iulie 2017, până pe 31 decembrie 2017, motivele principale ale depăşirii termenelor-limită ţin de stabilirea unor ţinte calendaristice prea ambiţioase, precum şi efectele reformei Guvernului care a afectat temporar ritmul reformelor în general şi a implementării măsurilor stabilite în Foaia de parcurs în particular.Raportul final de monitorizare
Cel mai înalt nivel de realizare este estimat pentru domeniul „Guvernanţă în sectorul financiar-bancar”. Astfel, din cele 8 acţiuni prevăzute în acest domeniu, 6 acţiuni au fost realizate fără rezerve, 1 — realizată cu rezerve şi 1 — iniţiată, dar nefinalizată. Un nivel atât de sporit de implementare este rezultatul orientării pro-active a instituţiilor din acest sector (în special BNM), inclusiv în contextul angajamentelor asumate prin Memorandumul cu FMI.
La polul opus, domeniul „Justiţie şi combaterea corupţiei” a înregistrat cele mai modeste progrese, 9 acţiuni din cele 10 planificate fiind iniţiate dar nefinalizate. „Cauzele ţin de capacităţile instituţionale reduse, voinţa politică slabă şi termeni de implementare prea ambiţioşi”, se arată în concluziile raportului.
Poate fi remarcat şi domeniul „Reforma administraţiei publice”, unde din cele 6 acţiuni planificate, 5 au fost realizate, însă cu rezerve. Principala cauză este că reforma respectivă, deşi este implementată cu ritm relativ sporit, nu are la bază analize funcţionale şi date empirice, fiind astfel percepută mai curând ca o reformă politică.
În linii generale, experţii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de recurgerea la foi de parcurs în calitate de documente de planificare şi instrumente de impulsionare a reformelor. Apelarea frecventă la Foile de parcurs pentru a impulsiona implementarea anumitor reforme indică fie asupra unui management defectuos în instituţiile publice, fie asupra unei voinţe politice slabe, care se mobilizează doar sub influenţa unor factori externi. Experţii recomandă renunţarea sau recurgerea la asemenea foi de parcurs doar în situaţii excepţionale. Autorităţile publice ar trebui să urmeze procesul decisional de elaborare, adoptare şi implementare efectivă a documentelor de politici publice.
Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare a Guvernului şi Parlamentului a fost realizat în cadrul proiectului „Observarea realizării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare a Guvernului RM”, implementat de Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” şi Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), cu suportul financiar al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID Moldova).