Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Motivul pentru care 90% din…

Motivul pentru care 90% din cererile adresate la CtEDO în privința R. Moldova sunt respinse

evz.ro

Anual, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt depuse în medie 800 de cereri în privința R. Moldova. Dintre acestea, din start sunt respinse circa 90%. Motivul principal este faptul că cetățenii R. Moldova cer Curții Europene să acționeze ca o „a patra instanță”, o a doua Curte Supremă de Justiție (CSJ) − fapt care nu ține de competența instituției. Declarația aparține președintelui Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova (CRJM), Vladislav Gribincea,  coautor al raportului „R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2017”, prezentat astăzi, 26 ianuarie.

„Curtea Europeană de obicei nu face lucrul CSJ, nu reapreciază probele. Rolul acesteia este să uniformizeze standardele și să pună o presiune ca toate țările să aibă același nivel de standarde de respectare a drepturilor omului”, susține Vladislav Gribincea.

Totodată, în cadrul prezentării raportului, președintele CRJM a vorbit despre conținutul ultimelor cereri adresate la CtEDO, în perioada 2016- 2017. Datele statistice arată că cetățenii R. Moldova se plâng tot mai rar de arestări, la fel, au dispărut plângerile de maltratări și cauzele privind libertatea de exprimare. Cele mai frecvente pretenții vizează „modul în care judecătorii oferă compensații pentru încălcarea termenului rezonabil”.

„Judecătorii nu sunt prea generoși atunci când oferă compensații pentru încălcarea Convenției. Dacă compensațiile sunt insuficiente la nivel național, te poți duce din nou la CtEDO. În anul 2016, CtEDO a comunicat peste 60 de cereri în care persoanele se plângeau de faptul că s-au dus la nivel național să-ți ia compensația pentru încălcarea termenului rezonabil și judecătorii nu i-au dat ceea ce trebuia să dea.

Un alt grup de cereri mari vizează casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești. Adică, avem o hotărâre a CSJ care, conform legii, nu mai poate fi revăzută, cu anumite excepții. Aceste excepții sunt interpretate deseori, prea larg, de către CSJ sau Curțile de Apel. Prima condamnare la acest capitol a fost în 2005, iar abaterile continuă și în 2017, peste 12 ani.

Un alt grup  de cereri vizează respectarea dreptului privat și când vorbim de această categorie, cererile sunt foarte diferite: de la percheziția domiciliului până la interceptarea convorbirilor telefonice”, afirmă Vladislav Gribincea.

În perioada 1997-2017, R. Moldova a fost obligată să plătească 16,3 milioane de euro la CtEDO, dintre care în 2017 – 107 348 euro.  În aceată perioadă, CtEDO a pronunţat 354 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 16 – în anul 2017. La acest capitol, R. Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cu mult timp înaintea R. Moldova şi au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. Doar în 2.8 % din hotărâri, CtEDO a constatat că Republica Moldova nu a violat CEDO. Majoritatea acestora se referă la regiunea transnistreană, în care a fost condamnată Rusia. Deși în 2017 CtEDO a înregistrat  cu 9% mai puține cereri în privința R. Moldova , comparativ cu anul 2016, raportat la numărul populației țării, numărul cererilor depuse este foarte mare, se menționează în raportul CRJM.

Foto: evz.ro