Analiza rezultatelor sistemului de sănătate din Republica Moldova pentru perioada anilor 1990 – 2015 indică asupra unei situații destul de triste în comparație cu țările din Europa de Vest și chiar cu fostele țări socialiste din regiune. Chiar dacă anumite progrese au fost înregistrate, acestea, de regulă, nu au fost suficiente pentru a diminua discrepanțele dintre rezultatele țărilor din Europa de Vest și Republica Moldova. Mai mult, pentru anumite poziții aceste discrepanțe chiar s-au majorat. Acestea sunt rezultatele unui studiu realizat de Expert-Grup.
O îngrijorare majoră pentru Republica Moldova rămâne mortalitatea în rândul copiilor cu vârsta de până la 5 ani, precum și speranța de viață la naștere. Potrivit Indicelui de acces și calitate a serviciilor medicale (Healthcare Access and Quality Index, HAQ), care indică performanța sistemului de sănătate, Republica Moldova a înregistrat un rezultat nesatisfăcător. Astfel, un element destul de grav este faptul că timp de 25 de ani, Republica Moldova nu a reușit să reducă din diferența față de media înregistrată în țările din Europa de Vest, ci din contra, a majorat-o față de anul 1995 de la 13,6 puncte la 13,7 în 2015.
Una dintre cele mai importante constrângeri cu care se confruntă sistemul medical național este asigurarea cu resurse financiare suficiente. În condițiile îmbătrânirii populației și creșterii cererii serviciilor medicale, sustenabilitatea financiară a sistemului este pusă în pericol.
Datele statistice din ultimii ani indică asupra creșterii morbidității populației, concomitent cu descreșterea numărului total al populației. Adițional, rezultatele demografice semnalează și creșterea numărului persoanelor asigurate de către stat, cum ar fi pensionarii. Guvernul plătește mult mai puțin pentru asigurarea medicală a persoanelor neangajate decât costul poliței obligatorii. Astfel, pentru a evita înrăutățirea situației este necesar ca transferurile de la Bugetul de Stat către persoanele neangajate să fie calculate reieșind din costul per persoană și indexate cu indicele prețului de consum prognozat pentru anul în cauză.
Conform experților, fără aplicarea unor măsuri de reformă asupra mecanismului de finanțare, până în 2030 va apărea un deficit de venituri de circa 9%, iar până în anul 2050 acesta va ajunge până la 26%.