Majoritatea cetățenilor consideră că Republica Moldova nu este un stat cu model democratic de guvernare. Mai mult, aceștia se declară îngrijorați de problema justiției moldovenești, conform celui mai recent raport național ,,Starea Democrației Locale” (SoLD), realizat de IDIS Viitorul.
Moldovenii chestionați au identificat problema dreptului la libera circulație, proprietate, apă și sanitație, iar majoritatea s-au arătat sceptici că Republica Moldova este un stat cu model democratic de guvernare. Respondenții susțin că inițial că trebuie să fim așezați pe picioare și să respectăm drepturile care sunt pentru a pretinde la un stat democratic.
De problema justiției moldovenești sunt nemulțumite persoanele economic active. Cei mai discriminați sunt săracii și vârstnicii. Cei mai loiali Republicii Moldova sunt cetățenii din Găgăuzia. Cetățenii au încredere în primării, dar nu și în calitatea serviciilor. De asemenea, ei menționează că nu există resurse financiare pentru problemele comunității. Administrațiile locale sunt sărace, infrastructura – furată.
,,Cetățenii evaluează democrația pe baza serviciilor pe care le consumă: ordine, bunăstare, servicii medicale, educație, drepturi și libertăți, locuri de muncă, asistență. Democrația locală nu se limitează la alegeri formale; ea impune cerința de a avea autorități publice competente, capabile să administreze în mod autonom interesele comunităților reprezentate, care sunt separate și distincte de nivelul central (național) al guvernului. Democrația are nevoie de un plan, întemeiat pe livrabile, iar construcția va fi durabilă dacă se va așeza pe un fundament solid de mecanisme și instituții, reguli și legi, care să asigure reprezentare, incluziune, îndreptuire, diversitatea fiind o condiție a democrației”, a explicat directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.
La rândul său, Nana Kalandadze, Coordonator de Programe IDEA a spus că: ,,Democrația este solidă prin fundamentele sale instituționale, participare și cetățenie. Acest tip de raport comprehensiv asupra instituțiilor democrației locale este aplicat pentru prima dată în Republica Moldova pe temeiul câtorva piloni conceptuali: cetățenie, justiție și drepturi egale, Reprezentare și instituții democratice la nivel local, Inițiative cetățenești și participare, care definesc într-o formulă cât mai suplă cum arată instrumentele clasice ale democrației participative din perspectiva cetățeanului”.