Studiu: Cum (nu) reacționează autoritățile la investigațiile jurnalistice

În studiul „Reacția instituțiilor publice la investigațiile jurnalistice: autosesizări multe, rezultate puține” au fost documentate reacțiile autorităților la faptele descrise de jurnaliștii de investigație în perioada 2014-2017 referitoare la integritatea persoanelor cu funcţii publice. Experții API Viorica Zaharia și Victor Moșneag, autorii studiului, au constatat că jumătate dintre persoanele vizate în cele 32 de cazuri de rezonanţă, semnalate în această perioadă de jurnaliştii de investigaţie, continuă să activeze în funcțiile deținute și nu au suportat consecințe, iar în 8 cazuri chiar au fost avansaţi. În condițiile în care, în multe domenii, în special în sectorul judecătoresc, există prevederi legislative și normative referitoare la reputația ireproșabilă a angajaților, acestea nu se respectă, iar singura soluție rămâne a fi voința politică sub forma unui angajament puternic de a face ordine în  instituțiile publice, renunțând la funcționarii cu probleme de integritate, consideră autorii studiului.

Din cele 24 de controale efectuate în această perioadă după investigaţiile jurnalistice de fosta Comisie Națională de Integritate (CNI) și Centrul Național Anticorupție (CNA), doar 10 s-au încheiat cu sancțiuni. În cazul CNI, o parte dintre cauze au fost clasate deoarece instituția nu a verificat efectiv averile declarate de subiecți, ci doar faptul dacă acestea au fost declarate în modul corespunzător și dacă datele indicate în declarațiile de venituri și proprietăți corespund cu cele din bazele de date oficiale (Agenția Servicii Publice etc.), fără să fie verificată diferența dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei. De asemenea, în unele cazuri, persoanele au rămas nesancționate contravențional sau penal din cauza expirării termenului de prescripție. Acest termen, în cazul conflictelor de interese, este interpretat diferit de către CNI și CNA, problemă semnalată de CNI și presă în repetate rânduri, dar rămasă nerezolvată. Totodată, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) nu a manifestat până în prezent interes să verifice, în limitele domeniului său de activitate, semnalele transmise de presă privind finanțarea netransparentă a partidelor și campaniilor electorale.

Experții îndeamnă instituțiile de control, prevenire și combatere a corupției – ANI, CNA, Procuratura anticorupție ş.a. – să pornească verificări în baza investigațiilor jurnalistice care includ probe și documente și indică asupra unor fapte ilegale ale funcționarilor publici. Instituțiile ar trebui să anunțe public despre acțiunile întreprinse, oferind astfel opiniei publice dovezi clare de voință reală de a combate corupția și a promova integritatea în sectorul public.

Autorii studiului recomandă reprezentanților societății civile să-şi asume funcția de monitorizare a modului cum instituțiile de stat reacționează la dezvăluirile din investigațiile jurnalistice, expediind solicitări de informație sau chiar denunțuri, fapt care ar obliga instituțiile statului să vină cu o reacție.

Experții API au analizat 32 de investigații de rezonanță, publicate de portalurile MoldovaCurata.md și Anticoruptie.md, “Ziarul de Gardă” și „RISE Moldova”– instituții media specializate în investigații jurnalistice în domeniul integrității, corupției și crimei organizate.

La evenimentul de prezentare a Studiului au participat reprezentanți ai autorităților de control și de supraveghere a proprietăților, intereselor și integrității persoanelor publice, ai instituțiilor de prevenire și combatere a corupției, deputați, reprezentanți ai Comisiilor parlamentare de profil, ai altor instituții publice, jurnaliști, reprezentanți ai ONG-urilor anticorupție, lideri de opinie, alte persoane interesate.

Lilian Chișca, vicepreședintele ANI, a confirmat că o bună parte din controalele efectuate de fosta CNI au fost inițiate în baza investigațiilor jurnalistice, doar că multe din ele nu au fost finalizate din cauza lacunelor legislative. El a specificat că deși au fost introduse noi prevederi în noua lege cu privire la declararea averilor și intereselor, totuși ANI nu va putea verifica beneficiarul final al bunurilor, ci doar subiectul declarării și persoanele aflate la întreținerea acestuia.

Deputatul Tudor Deliu, vicepreședintele Comisiei parlamentare juridice, numiri şi imunități, a opinat că la momentul actual accederea în funcții publice nu se face în baza de meritocrației și profesionalism, deoarece autoritățile nu vor să renunțe la persoanele docile. El a promis că  va cere ca rezultatele studiului să fie discutate în parlament, inclusiv în comisia de profil. Cristina Țărnă, ex-vicedirectoare CNA, a menționat că persoanele competente și integre nu manifestă interes pentru concursurile publice deoarece sunt dezamăgite de corectitudinea acestora.

Deputatul, Anatolie Zagorodnîi, un alt vicepreședinte al comisiei parlamentare de profil, a menționat că la nivelul autorităţilor există voință politică de a promova persoane integre, specificând că în ultimii ani au fost adoptate o serie de legi menite să fortifice sistemul de integritate. Alesul poporului a făcut referire și la mentalitatea cetățenilor R. Moldova, care acceptă să ajungă în funcții publice deși au probleme de integritate. În replică, Elena Prohnițchi, expertă ADEPT, a accentuat că majoritatea legilor importante au fost adoptate după ce partenerii de dezvoltare au condiționat reluarea finanțării din exterior cu adoptarea acestora.