„Când preşedintele american Donald Trump m-a primit la Casa Albă şi când a vorbit cu preşedintele rus Vladimir Putin la Hamburg, nu am văzut o poziţie a preşedintelui american pentru orice fel de acţiuni care ar putea submina promisiunea sa din campania electorală ... de a dezvolta relaţii bune cu Rusia”, a spus Lavrov, într-un interviu pentru cotidianul rus Kommersant.

Şeful diplomaţiei de la Moscova susţine că poziţia actuală a SUA faţă de Rusia a fost rezultatul a trei factori: înfrângerea lui Hillary Clinton la alegerile prezidenţiale, caracterul anti-sistem al lui Donald Trump şi nevoia de a explica de ce nu merge totul bine pentru Statele Unite la nivel internaţional.

„În aceste condiţii, Trump este forţat să ia decizii împotriva Rusiei. Trebuie să înţelegem că, în condiţiile în care proiectele de lege sunt adoptate cu ajutorul unei majorităţi, preşedintele nu se mai gândeşte la esenţa proiectului de lege, cât este de real, legitim sau decent, ci la faptul că vetoul său ar fi în cele din urmă anulat. Acest tip de psihologie conduce cu siguranţă la sentimentul că mentalitatea de mare putere nu aduce beneficii pentru Statele Unite”, a mai spus Lavrov.

În 2017, SUA au aplicat sancţiuni economice împotriva Rusiei, pentru anexarea Peninsulei Crimeea şi pentru implicarea sa în conflictul din estul Ucrainei. Măsurile punitive vizează sectoarele energetic, militar şi financiar. Donald Trump s-a opus legii, care însă a fost adoptată cu o majoritate solidă de către Congres, astfel că liderul de la Casa Albă a fost nevoit să promulge actul legislativ.

Biroul Federal pentru Investigaţii (FBI), Senatul SUA şi Camera Reprezentanţilor anchetează cazul ingerinţelor Rusiei în campania electorală şi presupuse contacte între apropiaţi ai preşedintelui Donald Trump şi oficiali ruşi, iar procurorul special Robert Mueller coordonează investigaţiile. Cel puţin trei membri ai fostei echipe de campanie electorală a preşedintelui Donald Trump - Paul Manafort, Rick Gates, George Papadopolous - sunt inculpaţi în această anchetă.