Vacanţă cu Kroll
Pe 20 decembrie, în ajun de Crăciun, când lumea se pregătea febril de Sărbătoarea Naşterii lui Isus, reprezentanţii Companiei Kroll îi expediau guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) o scrisoare explicativă de însoţire a unui sumar al celui de-al doilea Raport Kroll. Potrivit scrisorii, BNM ar deţine şi raportul integral, realizat de Kroll şi Steptoe&Johnson, care, însă, nu poate fi făcut public în contextul angajamentelor asumate la semnarea acordului de colaborare cu investigatorii, pentru a nu prejudicia şansele de recuperare a banilor furaţi.
Sinteza de 57 de pagini dezvăluie cum anume au fost sustraşi banii, dar şi ţările prin care aceştia au circulat: Rusia, Austria, Estonia, China, SUA, Hong Kong, Cipru etc. Ştiţi unde, potrivit Kroll, a fost „camuflată” cea mai mare sumă de bani? În Letonia – 302.1 milioane USD. Documentul se referă şi la riscurile la care fuseseră expuse cele trei bănci fraudate intenţionat în perioada 2012-2014, dar şi la legăturile grupului Shor, format din circa 77 de companii, cu acţionariatul băncilor falite. Sunt descrise mecanismele de spălare a banilor, dar şi destinaţiile fondurilor fraudate. Astfel, experţii Kroll au constatat că cei implicaţi în procesul de fraudare au prezentat greşit la BNM ratele de lichidare a acestor bănci, au asigurat împrumuturi contra unor garanţii suspecte, iar din consiliile de administrare ale băncilor ţintă au exclus intenţionat din procesele decizionale persoanele incomode, care nu ar fi permis ca împrumuturile la scară largă să atingă cote nesustenabile.
Cum spuneam, sinteza conţine doar informaţii sumare, iar autorii investigaţiei susţin că acest lucru e important de respectat pentru a nu prejudicia şansele de recuperare a banilor furaţi, lăsând să se înţeleagă că raportul e mult mai complex, mai exact, mai argumentat.
La aproape o lună de la publicarea acelei sinteze, BNM nu a mai revenit cu date şi informaţii, deşi, în comunicatul de presă din 21 decembrie 2017 sublinia că va analiza minuţios cel de-al doilea raport Kroll, în scopul „identificării carenţelor din sistem şi aplicării măsurilor de rigoare”. Vacanţa cu Kroll nu a ajutat BNM să revină cu explicaţii publice pertinente despre ce va urma.
Apropo, în scrisoarea de însoţire a raportului, reprezentanţii Kroll promit să efectueze o vizită în R. Moldova în ianuarie 2018, în cadrul căreia, confidenţial, vor discuta cu reprezentanţii procuraturii despre cum ar trebui să se desfăşoare investigaţiile legate de recuperarea banilor. Şi BNM anunţa că, la începtul anului 2018, reprezentanţii Kroll şi Steptoe&Johnson vor sosi la Chişinău pentru o sesiune de lucru pe marginea raportului de investigaţie. Atunci, în cadrul acelei sesiuni, consorţiul internaţional ar urma să le ofere organelor de anchetă din R. Moldova date operative referitoare la investigarea banilor fraudaţi, dar şi o listă a presupuşilor beneficiari.
De la 20 decembrie 2017 încoace, nu s-a mai auzit nimic despre perioada exactă în care în R. Moldova ar ajunge experţii Kroll. Aşa cum mult-aşteptatul raport a fost transmis la Chişinău exact în ajunul sărbătorilor şi al vacanţelor de iarnă, perioadă în care lumea are mai mult grijă de casă, de familie, şi mai puţin de scheme politice sau financiare, puţin probabil că va mai urma vreo explozie de conştiinţă sau de justiţie. E un semn aproape clar că lumea s-a şi împăcat cu această pierdere. Că o consideră deja irecuperabilă. Se pare că şi forţele politice, care, într-un an electoral, ar trebui să fie interesate de deconspirarea miliardului furat, au deja alte preocupări.
