O treime din tineri este gata să renunțe la timpul liber pentru a lucra peste program sau în weekend, având un salariu nu neapărat mare, dar cu o perspectivă de creștere în carieră. 35% sunt mediu dispuși spre „fapte eroice” în numele carierei, în timp ce 24%, probabil, nu ar merge la niciun sacrificiu pentru carieră.
În noul studiu realizat de Magenta, autorii au stabilit ce criterii condiționează această dispunere spre sacrificii.
# Cei cărora li-i mai greu sunt mai dispuși spre sacrificii pentru job
Autorii au intervievat tinerii cu vârstele între 18 și 25 de ani. I-au întrebat pe aceștia în ce măsură, pe o scală de la 1 la 10, ei ar fi dispuși să sacrifice timpul pentru o creștere în carieră, dacă 1 înseamnă „cu cât mai puțin de lucru, cu atât mai bine” și 10 –„sunt gata să sacrific timpul liber pentru a lucra peste program, să învăț, chiar și cu un salariu mai mic de la început pentru a crește în carieră”.
Majoritatea respondenților își dau seama că în viața asta puține lucruri primești fără plată și au ales note mai mari de 5. Cu toate acestea, înțelegem că un angajator ar prefera să nu aibă de a face cu acei care au ales note între 5 și 8, care mai curând arată că acest om probabil ar veni la serviciu la timp, ar face ceea ce i se spune, dar nu ar merge la un extra efort. Iar cei care au pus note de 9 și 10, posibil, ar putea fi considerați cei mai ambițioși, care sunt gata să renunțe la timpul liber pentru a lucra peste program și să învețe, satisfăcându-se cu un salariu mai mic decât cel dorit de la început, în speranța că, odată cu creșterea în carieră, va crește și recompensa.
Fig. 1: Dispunerea spre sacrificii pentru creștere în carieră
E interesant că diferențele între bărbați și femei la acest capitol sunt nesemnificative: 27% dintre bărbați au pus nota 10, față de 24% dintre femei.
În mediul rural, cota celor care au dat nota maximă este cu 5 puncte procentuale mai mare decât în cel urban (27%, față de 21% în Chișinău și 23% – în alte orașe). Asta ar însemna că tinerii din sate, pentru care diversitatea de joburi este mai mică, sunt mai motivați să depună un extra efort pentru a avea succes la locul de muncă.
De asemenea, cei din sudul republicii (unde, conform datelor statistice oficiale, sunt cele mai mici salarii din țară), sunt gata să sacrifice timpul – 31%, față de 22% în Chișinău și la Nord și 25% – în regiunea centrală.
Venitul mic al gospodăriei este un factor care nu contribuie la dispunerea tinerilor spre sacrificii. Atunci când totul este asigurat, iar jobul este mai curând o autorealizare, decât o sursă de existență, tânărul este mai puțin dispus să cedeze.
# Tinerii care se mută cu traiul peste hotare vor lucra acolo cu dedicație
În rândul persoanelor care planifică să se mute cu traiul peste hotare, cota ambițioșilor care sunt gata să facă sacrificii pentru carieră este de 46%. Probabil, am putea explica acest fenomen prin faptul că persoanele care planifică să emigreze definitiv peste hotare doresc să înceapă acolo o viață nouă și înțeleg că vor trebui să muncească mult, până vor fi acceptați de acea societate; vor trebui să lucreze peste program, să învețe lucruri noi, posibil chiar să-și continue studiile sau să se recalifice.
Încă o tendință interesantă aici este că, în segmentul tinerilor care planifică să facă studii peste hotare, cota celor care au pus note până la 6 este cea mai mare – 31% (față de 19-26% în alte segmente). Pe de o parte, e clar – dacă vrei să faci studii peste hotare, mai bine să fii gata să te dedici totalmente acestui proces, fără să cauți joburi până ai diploma la mână. Pe de altă parte, e important ca în momentul finalizării studiilor să fii deja pregătit de sacrificii, până devii expert în domeniu.
