Pentru majoritatea românilor Mihai Eminescu e unul dintre cei mai importanți poeți naționali. Mai mult, încă din clasele primare suntem învățați că Eminescu este „Luceafărul poeziei românești”, „Geniul neînțeles”, „Geniul pustiu” etc. Activitatea sa jurnalistică este trecută cu vederea, fiind menționată doar ca parte a biografiei. Cu ocazia aniversării a 168 de ani de la nașterea lui Eminescu, echipa #diez a realizat o selecție de citate din articolele sale în care poți descoperi alte laturi ale personalității acestuia.
Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început în vara anului 1876, nevoit să o practice din cauza schimbărilor prilejuite de căderea guvernului conservator. La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul Timpul, organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii șase ani.
Deși a ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care să-și câștige pur și simplu existența. Articolele pe care le scria au constituit o ocazie de a face cititorilor educație politică, așa cum își propusese.
# „E o axiomã a istoriei că tot ce e bine e un rezultat al cugetării generale, și tot ce e rău, e produsul celei individuale. De aceea, meritul nostru va consta numai în formularea ideilor și trebuințelor existente ale poporului, nu în crearea unor altora.”
# „Inimă foarte caldă și minte foarte rece se cer de la un patriot chemat să îndrepte poporul său și fanatismul iubirii de patrie, cel mai aprig fanatism, nu oprește deloc ca rațiunea să rămână rece și să-și îndrepte activitatea cu siguranță, să nimicească adevărata cauză a răului și să o stârpească cu statornicie de fier.”
# „Ne mai rămâne o singură clasă pozitivă, pe al cărei spate trăim cu toții, țăranul român. Să vedem acum, cum ne silim din răsputeri a o nimici și pe aceasta, cum le-am nimicit pe celelalte, și, împreună cu ea, statul și națiunea.”
# „Introducând legi perfecte și frumoase într-o țară cu care nu se potrivesc, duci societatea de râpă, oricât de curat ți-ar fi cugetul și de bună inima.”
# „…bogăția nu este în aer sau în pământ, ci în brațe, și unde lipsesc brațele sau calitatea producției e proastă, nu poate fi nici vorbă măcar de țară bogată…”
# „În zadar caută un popor în întinderi teritoriale, în cuceriri, în războaie, ceea ce-i lipsește în chiar sufletul lui; sub nicio zonă din lume nu va găsi ceea ce Dumnezeu i-a refuzat sau, mai bine zicând, ceea ce Dumnezeu a voit ca să fie rezultatul muncii, a multe generații dedate la lucru…”
# „C-un cuvânt evreul nu merită drepturi nicăiri în Europa, pentru că nu munceşte; iar traficul şi scumpirea artificială a mijloacelor de trai nu este muncă, şi aproape numai într-aceasta conzistă a evreului. Evreul nu cere, ca clasa de mijloc din secolul al XVII-lea, libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El e vecinic consumator, niciodată producător şi desigur că numai cu foarte rară escepţie se va găsi într-adevăr câte un evreu care să producă. Dacă e meseriaş, e superficial, lucrează numai pentru ochi. De aceea chiar la noi, unde împrejurările ar trebui să-i silească la muncă, vom găsi că ei reprezintă meseria superficială. Cel mai solid meseriaş e şi aici în ţară românul sau germanul sau cehul, niciodată evreul. El reprezintă concurenţa nesănătoasă a muncii rele, superficiale, cu munca dreaptă şi temeinică. „Ieftin şi rău” e deviza evreului până ce ruinează pe lucrătorul creştin, „scump şi rău” e deviza lui când rămâne stăpânul pieţii.”
# „O serie de fraze ieftine, copiate din gazete străine, din scriitori de a doua mână, din discursurile unor politici trăiți și crescuți în alte țări, a înlocuit și înlocuiește încă în mare parte silința de-a învăța singuri raționamente străine, răsărite din alte stări de lucruri înlocuiesc exercițiul propriei judecăți.”
# „Munca unui om se poate plăti, caracterul, cultura lui, nicicând.”
# „Civilizația adevărată a unui popor consistă, nu în adoptarea numeroaselor legi, forme, instituții, etichete, haine străine. Ea consistă în dezvoltarea naturală, organică a propriilor puteri, a propriilor sale facultăți. Nu există o civilizație umană generală, accesibilă tuturor oamenilor în același grad și în același chip, ci fiecare popor își are civilizația sa proprie, deși în ea intră o mulțime de elemente, comune și altor popoare…”
# „Adevărul trebuie să triumfe; minciuna şi crima trebuie să cadă! Când este vorba de interese mari, naţionale, între cari ocupă primul loc educaţiunea şi instrucţiunea tinerimei noastre, toţi românii trebuie să aibă un singur sentiment, o singură inimă, şi-n ea trebuie să fie gravate cuvintele: progres şi moralitate!”
# „Un popor incult care tinde cu stăruinţă, însă gradat, de-a ajunge la civilizaţie, care se deprinde el însuşi zi cu zi a-şi apropria îndemnările şi cunoştinţele altora, ajunge în adevăr să egaleze pe ceilalţi. Dar la aceasta nu gândeşte nimenea. Lucrul la care aspiră toţi este a se folosi numai de avantajele civilizaţiei străine, nu însă a introduce în ţară condiţiile de cultură sub cari asemenea rezultate să se producă de sine.”
# „Corupţiunea este generală, e espresiunea culturii vicioase a românilor.”
# „Pentru a fi profesor de gimnaziu ori de liceu se cer studii academice – cel puţin acum; deci 18-20 de ani de învăţătură continuă. E în adevăr singura ramură a serviciului public unde, în schimbul unei retribuţiuni neînsemnate, a unui echivalent material mic, se cer garanţii de capacitate.
Acest lucru e nemaiauzit şi foarte nedrept într-o ţară în care asemenea garanţii nu se mai cer de la nimenea şi nicăiri.”
Material realizat pe baza articolelor scrise de Mihai Eminescu de pe www.mihai-eminescu.ro.
