Peste 20.000 de persoane au participat la proteste, care au fost în mare parte paşnice. Poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de manifestanţi care au încercat să treacă de un baraj instalat în jurul clădirii Parlamentului.

Demonstranţii au afişat pancarte cu mesajele "Jos mâinile de pe proteste!", "Revoltă!" şi "Nu sclaviei moderne!".

În paralel cu protestele, metroul din Atena - folosit de aproximativ 938.000 de persoane zilnic - a fost închis, iar navele comerciale şi de pasageri au rămas în porturi după ce angajaţii au intrat în grevă. Şi un număr însemnat de medici au refuzat să lucreze, astfel că spitalele au apelat la personalul auxiliar.

La 15 ianuarie, Parlamentul grec va vota un proiect de lege care prevede restructurarea beneficiilor sociale, introducerea unui sistem nou privind creditele restante şi a unor prevederi de restricţionare a dreptului la grevă.

În prezent, sindicatele pot declanşa greve dacă au susţinerea unei treimi dintre membri. Dacă noua legislaţie va fi adoptată, necesarul de semnături pentru grevă ar creşte la 50% dintre angajaţi.

Guvernul de la Atena susţine că limitarea frecvenţei grevelor este necesară pentru îmbunătăţirea productivităţii, având în vedere că economia Greciei este cu 20% mai slabă decât media din Uniunea Europeană.

Totodată, executivul grec consideră că reformele sunt necesare pentru a primi tranşele din ajutorul financiar internaţional. Până în prezent, Grecia a primit 40,2 miliarde de euro, iar noua tranşă este estimată la 4,5 miliarde de euro.