„Îmi expun opinia separată la hotărârea CSM din 2 iunie 2015, considerând ilegală şi neîntemeiată casarea deciziei Colegiului disciplinar din 27 martie 2015. Hotărârea Colegiului disciplinar trebuia să fie menţinută, iar contestaţia depusă de Ion Druţă împotriva acesteia trebuia să fie respinsă. CSM a aplicat incorect prevederile din Legea 178 (hotărârea a fost semnată de toţi membrii prezenţi la şedinţa Consiliului, atunci când nu au fost prezente circumstanţele legale necesare pentru aşa ceva). Or, CSM a hotărât un incident de procedură, care se expune prin hotărâre semnată de preşedintele şedinţei, conform art. 24 din Legea 947. Numai acest motiv, inclusiv prin practica Curţii Supreme de Justiţie, duce la ilegalitatea absolută a hotărârii”, se spune în opinia separată a lui Dumitru Visternicean.

Decizia CSM de a-l scăpa pe Druţă de mustrare creează un precedent periculos pentru alte încălcări similare în sistemul judecătoresc, mai spune Visternicean.

„Consider că hotărârea aceasta are o deosebită importanţă pentru asigurarea încrederii în sistemul judecătoresc, deoarece se referă la un judecător al celei mai înalte instanţe, Curtea Supremă de Justiţie, care ar trebui să servească drept exemplu de excelenţă pentru tot sistemul. Prin admiterea contestaţiei şi anularea hotărârii Colegiului disciplinar, Consiliul Superior al Magistraturii creează un precedent periculos pentru alte încălcări similare. Această hotărâre nu face faţă unui sistem corect şi echitabil de autoadministrare judecătorească”, afirmă membrul CSM.

Click pentru a vedea textul integral al opiniei separate:

Totul a început în octombrie 2010, de la o hotărâre emisă de magistratul Ion Druţă, pe atunci preşedinte la Judecătoria Botanica. Cu trei ani înainte să fie promovat la Curtea Supremă de Justiţie, Druţă a examinat un litigiu contrar competenţei jurisdicţionale şi a dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă Aroma Floris o presupusă datorie de peste patru milioane de lei. Emisă contrar competenţei, hotărârea Judecătoriei Botanica a fost recepţionată de firma letonă abia peste patru luni, şi a fost atacată, pe 28 februarie 2011, la Curtea de Apel Chişinău, cu respectarea termenului legal de 20 de zile de la înştiinţare. Decizia Judecătoriei Botanica a fost casată pe 1 iunie 2011, iar cazul a fost trimis la rejudecare. Avocatul, care nu a avut pretenţii faţă de recursul formulat de Aroma Floris în şedinţa Curţii de Apel, a mers însă la CEDO, invocând că firma letonă ar fi depus apelul cu încălcarea termenului legal. 

Până ca CEDO să se expună, agentul guvernamental al Republicii Moldova a iniţiat în 2013 o procedură de împăcare între părţi. În consecinţă, s-a adresat la CSJ, cerând casarea deciziei Curţii de Apel şi despăgubirea avocatului. La Curtea Supremă de Justiţie, în februarie 2014 cu votul a trei din cei cinci judecători, inclusiv cu cel al lui Ion Druţă, promovat între timp la această instanţă, s-a dispus încasarea sumei datorate de compania străină, peste patru milioane de lei, din contul bugetului de stat. Doi judecători au avut opinie separată. Însă Druţă, care în prezent este şi preşedinte al Asociaţiei Judecătorilor a menţinut, de fapt, contrar legii, propria decizie pe care a adoptat-o pe când era judecător în prima instanţă.

Mai mult, aşa cum a relevat nota Inspecţiei Judiciare care a cercetat cazul, judecătorul Ion Druţă nu a avut competenţa să se pronunţe în acest dosar, întrucât acesta trebuia să fie examinat în Letonia. Inspecţia judiciară a fost sesizată de Ministerul Finanţelor, care s-a plâns pe acţiunile magistraţilor de la Curtea Supremă de Justiţie şi a cerut sancţionarea acestora. 

La sfârşitul anului trecut, în urma unui recurs al Ministerului Finanţelor, CSJ a casat prima decizie a Curţii ce a dispus achitarea sumei de milioane din contul statului, constatând că s-a admis "încălcarea flagrantă a normelor constituţionale şi lezarea intereselor publice". 

La începutul acestui an, avocatul Andrei Chiriac a denunţat însă procedura de împăcare amiabilă şi a cerut continuarea soluţionării cauzei la CEDO. Astfel, pe 11 februarie CSJ a suspendat examinarea cererii de revizuire a cazului depusă de agentul guvernamental încă în 2013.

Anterior, avocatul Andrei Năstase a sesizat de mai multe ori Procuratura Generală în vederea iniţierii unei anchete penale pe numele judecătorilor vinovaţi de emiterea deciziei ce ar fi putut prejudicia bugetul statului, cereri care au fost însă respinse. Într-un stat de drept veritabil, în urma deciziei CEDO, pe numele magistraţilor CSJ care au pus milioanele pe umerii statului în frunte cu Ion Druţă, ar fi fost iniţiate imediat anchete penale, susţine avocatul.

De menţionat că Ion Druţă este unul dintre magistraţii controversaţi, implicaţi în mai multe scandaluri. Deşi a declarat venituri mai mici de 200 de mii de lei în ultimii doi ani, acesta deţine o casă evaluată de experţi la patru milioane de lei. Potrivit autorităţilor locale, o parte din teren a fost obţinută printr-o decizie controversată a Primăriei, iar alta - ocupată abuziv. 

Ion Druţă a ajuns în gura presei şi după ce, anul trecut, a expediat o adresare către Comisia pentru etică a Uniunii Avocaţilor, arătându-se nemulţumit de faptul că fostul judecător la CEDO, Stanislav Pavlovschi, a declarat într-un interviu că justiţia din Republica Moldova este într-o stare deplorabilă. Un alt caz este cel al avocatului Andrei Năstase. După ce acesta a făcut un Apel public către judecătorii şi procurorii oneşti, în care le cerea să condamne criminalii care conduc sistemul de drept şi-l ţin ostatic al corupţiei, membrii CSM i-au cerut Comisiei de disciplină a Uniunii Avocaţilor să-l pedepsească.

Mai mult, magistratul a făcut parte din completul de judecători din CSJ care a respins solicitarea Consiliului municipal Chişinău de a anula contractul de achiziţie a cafenelei „Guguţă”. Astfel, localul a intrat pe mâna companiei Finpar Invest, despre care presa a scris că face parte din imperiul prim-vicepreşedintelui Partidului Democrat, controversatului afacerist Vladimir Plahotniuc.