Nu doar în România, dar şi în Bulgaria, Kremlinul s-ar fi folosit de preoţi ortodocşi pentru a alimenta protestele faţă de fracturarea hidraulică, îndreptate împotriva companiei americane Chevron.

Vârful acestor proteste a fost în 2013, iar mişcarea anti-gaze de şist a avut în centrul ei şi membri ai clerului din Moldova. Ei bine, Moscova şi-a aplicat planul descris prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ruse. Asta potrivit unui scenariu, care apare într-un raport al senatorilor democraţi din Statele Unite. Cercetarea vorbeşte, printre altele, despre felul în care Biserica rusă a devenit un instrument al statului şi e folosită pentru promovarea şi legitimarea intereselor Kremlinului. Totul, pentru reafirmarea noii ordini internaţionale dorite de Vladimir Putin.

Dincolo de felul în care Biserica Ortodoxă Rusă e considerată un agent al haosului rusesc, cum e numit acest război de influenţă, raportul publicat de Comisia pentru Afaceri Externe din Senatul american arată cum amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale din Statele Unite nu e ceva nou. El face parte dintr-un tipar vechi de aproape două decenii al regimului Putin de a ataca democraţia şi statul de drept în ţări europene, dar şi în Statele Unite.

În total, raportul detaliază atacurile ruseşti din 19 ţări. E vorba, de exemplu, de campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, finanţare de mişcări politice de extremă dreaptă sau de folosirea resurselor energetice drept armă politică.