Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a apărat la Bruxelles controversatele reforme din sistemul judiciar susținute de conservatorii aflați la putere în țara sa. Șeful Guvernului de la Varșovia s-a întâlnit, marți seară, cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, informează Agerpres.
„I-am explicat (lui Juncker – n.red) ce înseamnă pentru noi reformele în justiţie”, a spus Morawiecki în fața presei după discuția cu președintele executivului comunitar. „Intenția noastră este să îmbunătățim sistemul, să-l facem mai corect și mai obiectiv”, a adăugat el. „Voi fi la Bruxelles în februarie la o reuniune a Consiliului, și atunci ne vom întâlni”, a mai spus premierul polonez.
Deși ambele părți s-au exprimat pe un ton prietenos după întâlnirea ce a durat mai mult de două ore, vorbind despre o atmosferă „constructivă”, premierul conservator polonez a insistat că țara sa nu va ceda presiunilor europene privind revizuirea legilor deja adoptate.
„Cred că prezentarea intențiilor noastre și perspectiva noastră cuprinzătoare asupra sistemului de justiție vor găsi înțelegere la Comisia Europeană”, a apreciat premierul Morawiecki.
El a menționat totodată că la această întâlnire au fost abordate și alte subiecte, inclusiv viitorul Uniunii Europene, viitorul Poloniei în UE, precum şi chestiuni ce țin de piața internă unică, Brexit-ul, viitorul cadru financiar multianual al UE, energia – în special proiectul gazoductului Nord Stream 2, căruia Polonia i se opune -, precum și migrația.
Legat de aceasta din urmă, premierul polonez a precizat, de asemenea, că țara nu-și va schimba poziția, subliniind că „sancțiunile financiare împotriva țărilor care nu acceptă refugiați sunt un instrument greșit”, și a susținut, potrivit agenției PAP, că a observat „o schimbare a retoricii folosite de Juncker cu privire la, de exemplu, lipsa unei legături între problema migrației și cadrul financiar multianual al UE”.
Într-o declarație separată, comisarul european pentru economia digitală, Gunther Oettinger, a transmis după această întâlnire – la care a luat parte și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans – că executivul comunitar este „încrezător că Polonia va putea fi convinsă în chestiunea statului de drept”, el avansând argumentul „condiţionalităţii economice”, respectiv condiționarea acordării fondurilor europene de situația statului de drept.
Președintele polonez Andrzej Duda a promulgat luna trecută două legi despre care criticii afirmă că riscă să conducă la politizarea Curții Supreme și a Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior în aceeași zi, Comisia Europeană a activat împotriva Poloniei Articolul 7 din Tratatul UE și a dat guvernului de la Varșovia un termen de trei luni să revină asupra măsurilor de reformă a sistemului judiciar considerate la Bruxelles „un risc evident de încălcare a statului de drept”.
În ultima etapă a acestei proceduri Polonia şi-ar putea vedea suspendat dreptul de vot în Consiliul UE şi în Consiliul European, dar pentru aceasta este nevoie de un vot unanim al tuturor celorlalte state membre ale UE, iar Ungaria a anunțat deja că se va opune.
Problema statului de drept şi a reformei sistemului judiciar se află în centrul actualităţii poloneze şi a provocat tensiuni cu Comisia Europeană imediat după ce formaţiunea Lege şi Justiţie (PiS) a câştigat alegerile legislative de la sfârşitul anului 2015. Prima iniţiativă promovată a fost o reformă a Tribunalului Constituţional, care s-a concretizat în principal în înlocuirea judecătorilor pe care guvernul formaţiunii liberale Platforma Civică (PO) îi numise înaintea alegerilor.
Au urmat reforme ce au vizat funcţionarea tribunalelor de drept comun şi a Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia Europeană considerând aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive, în timp ce guvernul de la Varşovia susţine că a luat aceste decizii pentru a pune capăt „castei corupte” a judecătorilor care funcţionează într-un sistem ineficient şi au format o elită ce s-a îndepărtat de problemele cetăţenilor.