2017 a fost al doilea cel mai cald an, după 2016

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Anul 2017 a fost al doilea cel mai cald la nivel mondial din istoria înregistrărilor meteorologice, fiind devansat doar de înăbuşitorul 2016, cu semne ale schimbărilor climatice care au variat de la incendii de vegetaţie la o subţiere a gheţii arctice, a anunţat joi un centru de monitorizare al Uniunii Europene, citat de Reuters.

Programul Copernicus de monitorizare a schimbărilor climatice, prima agenţie meteorologică internaţională importantă care a emis un raport privind temperaturile la nivel global din 2017, a anunţat că acestea au fost în medie de 14,7 grade Celsius, respectiv cu 1,2 grade Celsius peste cele de dinainte de perioada preindustrială.

Anul trecut a fost uşor „mai răcoros decât cel mai cald an din istoria înregistrărilor, 2016, şi mai călduros decât al doilea cel mai cald an stabilit anterior, 2015”, se arată în raport.

Înregistrările oficiale ale temperaturilor au început în secolul al XIX-lea.

Măsurătorile susţin o proiecţie realizată de Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), dată publicităţii în noiembrie 2017, potrivit căreia anul trecut va fi al doilea sau al treilea cel mai cald an după 2016, parte a unei tendinţe pe termen lung determinată de gazele cu efect de seră emise în atmosferă în urma activităţilor umane.

Temperaturile din 2016 au depăşit recordul din 2015 cu aproape 0,2 grade Celsius, fiind amplificate de asemenea de un eveniment meteorologic natural, El Nino, care are loc o dată la câţiva ani şi eliberează căldură în atmosferă din Oceanul Pacific.

Anul trecut a fost cel mai cald din istoria înregistrărilor fără influenţa fenomenului El Nino, conform Copernicus condus de Centrul european pentru prognoze pe termen mediu.

În Arctica, „stratul de gheaţă a fost sub nivelul mediu, în special în lunile mai reci de la începutul şi de la sfârşitul anului”, se arată în raport.

„Între timp, sudul Europei a fost intens afectat de condiţii de secetă de durată, de la sfârşitul primăverii până în lunile de toamnă. Condiţiile secetoase au dus la lipsa apei în multe zone şi au facilitat răspândirea incendiilor de vegetaţie în Peninsula Iberică”, se menţionează în document.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...