După un 2017, care contrar aşteptărilor nu a fost un an de cotitură pentru economia moldovenească, urmează anul electoral 2018, în care trebuie să ne așteptăm și mai puțin la reforme și acțiuni ale autorităților, care să pună bazele unei creșteri economice solide, scrie presa română.
„Deși au perseverat într-o serie de reforme de ordin economic, care ar fi trebuit să sporească atractivitatea investițională a Republicii Moldova, autoritățile moldovenești au scos din ecuația reformării justiția, iar acest lucru s-a răsfrânt asupra stării de spirit în societate, inclusiv în mediul de afaceri. În concluzie, reformele pro-business nu au sporit atractivitatea investițională odată ce sistemul judiciar rămâne subordonat unui grup de interese, care decide totul în Republica Moldova”, scrie trb.ro.
Incertitudinea politică va frâna elanul investițional
Pentru anul 2018, experții prognozează o creștere economică cuprinsă între 3,1% și 4,8%. Și asta în cazul, în care vom avea un an agricol favorabil care va impulsiona producția agricolă și capacitățile de export. Totodată, creșterea economică va depinde de continuarea suportului bugetar extern care va alimenta în continuare investițiile publice, precum și pe creșterea consumului populației.
Pe de altă parte, economia va continua să crească sub nivelul său potențial, cel puțin din două cauze. În primul rând, nivelul de incertitudine, care afectează deciziile firmelor de a investi, se va menține, în special pe fundalul alegerilor parlamentare. Incertitudinea va frâna și creșterea creditării bancare, atât din cauza cererii scăzute din partea firmelor, dar și din cauza ofertei limitate: băncile vor rămâne precaute în asumarea de riscuri, inclusiv pe fundalul implementării prevederilor Basel 3.
Competitivitatea redusă va scoate în evidență slăbiciunea economiei
Competitivitatea redusă va rămâne principala problemă a economiei moldovenești. Până acum, carențele de competitivitate erau camuflate de creșterea remiterilor care susțineau cererea internă și asigurau o sursă importantă de valută străină. Însă, fluxurile de remiteri devin din ce în ce mai volatile și au tendința să scadă pe termen lung. În mod normal, această sursă de creștere economică trebuie să fie înlocuită cu creșterea exporturilor și investițiilor. Însă, de la an la an R. Moldova ratează competiția în regiune pentru piețele de desfacere și investițiile străine directe (ISD). Ponderea exporturilor în PIB, precum și volumul ISD per capita sunt printre cele mai scăzute din Europa Centrală și de Est.
Forța de muncă va părăsi și mai departe țara
Mai mult decât atât, Republica Moldova ratează concurența și pentru propria forță de muncă: în 2017 s-a observat creșterea numărului de emigranți cu studii superioare, fapt ce denotă erodarea capitalului uman care este și principala sursă de competitivitate a țării pe termen lung. Conform Raportului competitivității globale 2017-2018, R. Moldova s-a situat pe locul 89 din 137 state, cu cele mai proaste performanțe tocmai în domeniile care sunt critice pentru un stat atât de mic și sărac în resurse: instituții, sectorul financiar, piața de desfacere, inovații și complexitatea mediului de afaceri.
În lipsa unor reforme de substanță care ar duce la fortificarea instituțiilor și statului de drept, Moldova va continua să piardă concurența pentru piețele de desfacere, investiții și propria forța de muncă, fapt ce va crea tot mai mari constrângeri pentru creșterea economică.
An electoral, riscul multor acțiuni populiste
Pentru a camufla carențele de competitivitate și efectele mersului lent al reformelor, în proximitatea alegerilor parlamentare există riscul presiunilor politice asupra politicii bugetar-fiscale și a celei monetare. Presiunile ar putea viza expansiunea bugetară și monetară în vederea impulsionării cererii interne și investițiilor prin intervenții administrative cu iz electoral cum ar fi majorările de salarii, de beneficii sociale sau investiții publice, sau chiar relaxarea politicii monetare în vederea impulsionării creditării.
Dependență de finanțarea externă și îmbătrânirea populației
Bugetul planificat pentru 2018, deși pare echilibrat, conține o serie de riscuri. Primul ține de dependența pronunțată de suportul bugetar extern: deficitul bugetar cu excluderea granturilor externe este estimat la 4,7% din PIB – dublu față de regula bugetar-fiscală de 2,5%.
Alt risc ține de îmbătrânirea populației, care creează presiuni tot mai mari asupra sistemului de finanțe publice, necesitând transferuri crescânde către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.
Al treilea risc ține de stagnarea bazei fiscale al autorităților locale și, drept urmare, tot mai multe transferuri sunt necesare de la centru spre bugetele unităților administrativ – teritoriale. Prin urmare, orice deviere de la normele prudențiale bugetare, în special sub presiuni politice, ar putea destabiliza esențial sistemul de finanțe publice, subminând creșterea economică.
În ce privește acest context, orice rectificare bugetară cu iz electoral trebuie evitată. În ceea ce ține de politica monetară, ar putea exista presiuni politice asupra BNM în vederea relaxării monetare excesive și impulsionării artificiale a creditării. Acest lucru ar putea alimenta riscuri inflaționiste care vor scumpi și mai mult creditul. În acest context, politica monetară trebuie să rămână una prudentă, focusată pe țintirea inflației pe termen mediu, iar eventuala relaxare monetară să aibă loc gradual și numai în condițiile în care așteptările inflaționiste vor rămâne ancorate în intervalul țintit de BNM (5%, +/- 1,5 p.p), consideră Expert-Grup.
Ameliorarea competitivității economiei moldovenești și, respectiv, impulsionarea calitativă a creșterii economice, va putea fi realizată numai prin reforme sistemice. Principalele reforme trebuie să vizeze: cadrul instituțional care asigură respectarea principiilor statului de drept și lupta împotriva corupției, scrie sursa citată.