Negocierile pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană au avansat, urmând să treacă la etapa configurării viitoarelor relaţii bilaterale, dar liderii europeni au semnalat că nu vor acorda Londrei un statut special post-Brexit, iar din ce în ce mai mulţi britanici vor rămânerea în UE.
Liderii Uniunii Europene au acceptat la jumătatea lunii decembrie, la insistenţele Londrei, intrarea negocierilor cu Marea Britanie în etapa referitoare la viitoarele relaţii bilaterale. Decizia a fost luată după ce Guvernul Theresa May a făcut o serie de concesii în privinţa contribuţiilor financiare aferente apartenenţei la UE, în cazul statutului cetăţenilor UE din Marea Britanie după Brexit şi al frontierei dintre Irlanda de Nord, teritoriu britanic, şi Irlanda, scrie Ziarul Financiar.
Însă Guvernul Theresa May continuă să aibă o serie de dificultăţi, inclusiv de ordin intern, în gestionarea procesului de scoatere a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Camera Comunelor a adoptat un amendament referitor la procedura de ieşire a ţării din UE, în contextul în care mai mulţi deputaţi conservatori au votat împotriva Guvernului Theresa May. Măsura legislativă stabileşte că Parlamentul va trebui să adopte propriul proiect al acordului final prin care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană (Brexit). Practic, prin acest vot, Camera Comunelor are acum garanţia că orice acord privind termenii ieşirii din UE obţinut de Guvernul Theresa May va trebui aprobat de Parlament înainte de a intra în vigoare.
Liderii de la Londra mizează pe o perioadă de tranziţie post-Brexit în care acordurile politice şi comerciale să rămână în vigoare, dar Comisia Europeană a semnalat că acest interval provizoriu se va încheia cel târziu pe 31 decembrie 2020.
În acelaşi timp, Uniunea Europeană a semnalat că nu va accepta un acord comercial care să confere Marii Britanii un statut special. Michel Barnier, negociatorul european pe tema Brexit, a explicat că domeniul serviciilor financiare nu va fi inclus în eventualul acord comercial cu Marea Britanie. „Nu există niciun acord comercial care să includă servicii financiare. Nu există aşa ceva”, a subliniat Michel Barnier. Acest lucru înseamnă că băncile şi firmele de servicii financiare din Londra vor trebui să îşi transfere sediile în spaţiul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comunitară, deşi Guvernul Theresa May speră să obţină condiţii privilegiate în viitorul acord comercial cu Bruxellesul.
Marea Britanie va fi exclusă din Agenţia Europeană pentru Apărare şi din Europol după Brexit, a atras atenţia Michel Barnier, acuzând Londra de lipsă de solidaritate şi subliniind că oficialilor britanici nu li se va mai permite să participe la reuniunile în domeniul apărării. „În urmă cu peste 500 de zile, Marea Britanie a luat decizia suverană de a părăsi Uniunea Europeană, punând capăt celor 44 de ani de istorie comună. Pentru mulţi dintre noi, acesta a fost un mare şoc. A fost o decizie luată în contextul repoziţionării strategice a aliatului nostru american, care a luat amploare de la alegerea în funcţie a preşedintelui Donald Trump. A fost o decizie luată după o serie de atentate comise pe teritoriul european de tineri crescuţi în Europa, în ţările noastre. A fost o decizie luată la şase luni după ce Ministerul Apărării din Franţa lansase un apel la solidaritate adresat ţărilor europene pentru a-şi uni forţele în combaterea reţelei teroriste Daesh” (Stat Islamic), a declarat Michel Barnier.