Promovarea proiectului de lege privind decriminalizarea unor infracțiuni de ordin economic în contextul actual, când nivelul de încredere al populației în instituțiile statului este foarte redus, iar recuperarea activelor delapidate și tragerea la răspundere a celor ce se fac vinovați de furtul bancar stagnează de trei ani, este mai mult decât suspectă.
Dată fiind recenta experiență a Republicii Moldova, logică ar fi fost înăsprirea pedepselor pentru crimele financiare, or suntem martorii unor inițiative cu scopuri diametral opuse.
Societatea este mult mai conștientă de faptul că fenomenul corupției este principalul impediment în calea dezvoltării democratice a țării și a protejării drepturilor cetățenilor săi. Autoritățile trebuie să reflecte acest lucru în politicile pe care le implementează.
Conform rezoluției Parlamentului European din 13 septembrie 2017 privind corupția și drepturile omului, lupta împotriva corupției ar trebui să includă și măsuri de eradicare a criminalității organizate, a paradisurilor fiscale, a spălării banilor, a evaziunii fiscale și a fluxurilor ilicite de capital, precum și mecanismele care permit astfel de practici, deoarece acestea împiedică dezvoltarea durabilă, progresul și prosperitatea.
Nu poate fi acceptată o decriminalizare a infracțiunilor financiare atât timp cât nu a fost realizată recuperarea activelor fraudate și tragerea la răspundere a celor implicați în furtul bancar. Orice guvern ce va încerca să facă acest lucru, va deveni complice al furtului.
Acum 12 ani, Agenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor și Criminalității (UNODC), atenționa: „Crimele economice și financiare constituie o amenințare gravă de lungă durată asupra dezvoltării socio-economice pacifice și democratice”. Această constatare este valabilă și în prezent, în special pentru un stat cu o economie slab dezvoltată și afectat de câteva scandaluri răsunătoare legate de fraude bancare, atacuri raider și spălare de bani.
Suspicios este faptul că promovarea proiectului privind decriminalizarea unor infracțiuni economice a coincis cu perioadă în care se aștepta apariția raportului Kroll 2 ce urma să completeze lista suspecților legată de frauda bancară. Raportul a fost publicat cu o mare întârziere și cetățenii nu au avut accesul decât la o versiune redactată și cenzurată a acestuia.
Prin promovarea proiectului privind decriminalizarea unor infracțiuni de ordin economic, Republica Moldova se înscrie într-o listă de țări care doar mimează lupta cu corupția:
- în 2016, Federația Rusă promovează proiectul de lege vizând decriminalizarea infracțiunilor economice și înlocuirea răspunderii penale cu compensarea daunelor produse;
- în mai 2013, Kazahstanul aprobă un proiect de lege referitor la decriminalizarea crimelor economice;
- în decembrie 2011, în Ucraina, Ianukovici semnează legea privind amendamentele pentru unele acte legislative (referitor la umanizarea responsabilității pentru încălcare în sectorul activității economice).
- la sfârșitul acestui an, Armenia anunța intenția de a decriminaliza un șir de infracțiuni economice.
