Companiile din regiunea stângă a Nistrului exportă 40% din mărfuri și produse în statele Uniunii Europene, iar pretinsele autorități de la Tiraspol sunt dispuse să prelungească Acordul de Liber Schimb și anul viitor, dar Chișinăul trebuie să insiste pe respectarea angajamentelor asumate de către Tiraspol. Sugestia vine de la expertul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
În cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă, Ion Tăbârță a spus că în ultimi ani economia regiunii transnistrene cunoaște un regres profund. Din anul 2014, principalii indicatorii macroeconomici s-au înrăutățit. Produsul Regional Brut a scăzut cu 7,5%, producția industrială – cu 20%, exporturile – cu 26%, importurile – cu 47%, iar capacitatea pieței de consum – cu 21%. Veniturile populației au scăzut cu 33%. Totodată, veniturile bugetului consolidat al regiunii au acoperit doar 60% din necesarul de cheltuieli, potrivit IPN.
„Regresul economiei regiunii transnistrene se explică prin faptul că, structural, economia din stânga Nistrului s-a modernizat puțin, ea rămânând, în esență, una de tip sovietică. Totodată, acolo există monopolul companiei Sheriff, care dictează regulile de joc pentru toate entitățile economice”, a spus Tăbârță.
Potrivit expertului, cauza care a generat recesiunea economică în regiune este de natură geopolitică. Expertul susține că un detaliu important în comerțul regiunii transnistrene este Acordul de Liber Schimb, care, contrar scenariilor apocaliptice, livrate pe filiera geopolitică, că regiunea va fi invadată de mărfuri din UE, s-a dovedit a fi în beneficiul Tiraspolului, care își livrează mărfurile și produsele în UE fără taxe și accize, iar acest lucru a salvat o parte din agenții economici.
Ion Tăbârță a menționat că Chișinăul trebuie să insiste pe respectarea angajamentelor asumate de către Tiraspol la semnarea Acordului de Liber Schimb. Asta presupune că Chișinăul ar trebui să primească un acces mai mare în a influența economia regiunii transnistrene. Ulterior, regiunea transnistreană poate fi pusă într-o dependență economică pozitivă față de malul drept, creându-se condițiile apropierii social-economice, iar apoi și politice, a malului stâng al Nistrului față de cel drept.