Încă din perioada sovietică, autoritățile din Chișinău folosesc sarea și nisipul ca material antiderapant. Din această cauză, după topirea zăpezii, orașul arată ca o mare băltoacă.
Începând cu anul viitor, municipalitatea va încerca să înlocuiască materialul antiderapant de tip sovietic cu un fel de lichid inofensiv care topește zăpada și spală asfaltul. Noul material antiderapant este testat, de câțiva ani, în Republica Moldova. Acesta este importat din România și costă aproximativ 11 mii de lei.
„Dacă gheața e mai groasă și drumul e mai larg, trebuie mai mult lichid. Dacă drumul e îngust, atunci mai puțin. Cu lichidul e mai ușor de lucrat, dar și mai mult lucru se face. Cu acest lichid lucrăm deja al doilea an”, spune Leonid Mihai, muncitor la întreprindere municipală.
Conform calculelor, pentru topirea zăpezii pe o porțiune de 1 kilometru de drum, cu nisip și sare, se cheltuie aproximativ 3 mii de lei. Asta în timp ce, dacă același drum ar fi prelucrat cu lichid antiderapant ecologic s-ar cheltui doar 1700 de lei.
„O tonă de sare costă 1500 de lei, 1535 costă plus TVA, nisipul costă 185 de lei plus TVA, iar acest material ecologic costă 11 mii de lei. Materialul antiderapant ecologic este folosit odată la opt ore, atunci când sarea și nisipul este folosit odată la trei ore”, susține Silvia Radu, primar interimar de Chișinău.
Numai că Chișinăul are o singură autospecială care poate fi implicată în stropirea străzilor cu lichid antiderapant.
Șeful de la „Spații Verzi”, Eliferie Haruța, spune că demult a propus trecerea la material antiderapant ecologic, doar că nu a fost auzit de superiori: „Distruge nu numai arborii, florile, dar toată apa aceasta sărată se scurge în lacurile noastre”.
Anual, pe drumurile din Chișinău se împrăștie, iarna, între 3 și 10 mii de tone de sare și nisip. Cu alte 150 de tone de sare și 25 de tone de lichid antiderapant sunt prelucrate trotuarele din capitală.
Reporter: Parascovia Spic
Imagini: Vlad Coroban
