Cel de-al doilea raport Kroll spune un lucru pe care îl cunoaștem cu toții: Ilan Șor este cel care a pus în aplicare schema prin care s-a furat un miliard de dolari din sistemul bancar al țării și prin care s-au „spălat” 2.6 miliarde de dolari. Tot Șor este și unul dintre beneficiari: prin cele 50 de companii care îi aparțineau și care au obținut credite „nerambursabile” de la cele 3 bănci. Sinteza raportului nu ne oferă informație despre ceilalți beneficiari ai furtului bancar, dar ne permite să înțelegem mai bine cine l-a ajutat pe Șor, comentează lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, sinteza raportului Kroll publicată joii de Banca Națională a Moldovei.
„Chiar dacă schemele au funcționat timp de câțiva ani, în care atât Guvernatorul BNM Drăguțanu, cât și Procurorul General Gurin au tăcut mâlc, cele mai mari furturi au avut loc în luna noiembrie 2014. Doar în noiembrie, suma creditelor acordate de aceste 3 bănci (credite care nu aveau să mai fie rambursate vreodată) a crescut cu 1 miliard de dolari (12% din Produsul Intern Brut al țării)! 80% din aceste credite erau pentru firmele Grupului Șor. În timp ce Șor fura într-o veselie, câțiva membri din guvernul Leancă adoptau, la 7 noiembrie, decizia de garantare a creditelor de urgență pentru cele 3 bănci, în valoare de 9.5 miliarde de lei. Decizia BNM de introducere a administrării speciale la aceste bănci a venit mult mai târziu, doar pe 29 noiembrie, după finalizarea marelui furt. Asta i-a permis lui Șor și altora ca el, care au știut din prima sursă despre garanție, să îndatoreze băncile cât mai mult”, spune Sandu.
În opinia acesteia, „cel care promova cel mai insistent adoptarea garanției statului pentru cele trei bănci, fără mecanisme de protecție împotriva abuzurilor, era actualul Președinte al Parlamentului – Andrian Candu”, conform stenogramei şedinţei de Guvern din 7 noiembrie 2014.
„Chiar dacă Sinteza celui de-al doilea raport Kroll nu spune în mod direct cine sunt ceilalți beneficiari ai furtului miliardului, ne permite să înțelegem mai bine cine a fost interesat ca aceste crime financiare să se întâmple. Apropo despre beneficiari, în raport se spune că o parte din bani au ajuns în conturile altor șapte bănci din Republica Moldova, mai multe detalii fiind incluse în raportul complet pe care autoritățile nu vor ca noi să-l vedem. Autorii raportului mai spun că anumite conturi din două bănci locale, bănci care au primit cei mai mulți bani, au fost parte a schemei implementate de Șor. Sunt curioasă să aflu care sunt aceste două bănci. De asemenea, autorii spun că nu au obținut acces la toate datele băncilor din Republica Moldova. Mă întreb ce instituție nu a oferit acces la informație: poate BNM? Încă un lucru care ridică semne de întrebare: cei de la Kroll nu au avut posibilitate să discute cu Șor. O fi pentru că Șor i-a refuzat sau pentru că autoritățile nu i-au lăsat?”, se mai arată în reacţia Maiei Sandu.
