Potrivit ei, tot Șor este și unul dintre beneficiari prin cele 50 de companii care îi aparțineau și care au obținut credite „nerambursabile” de la cele trei bănci. De asemenea, Sandu afirmă că „sinteza raportului nu ne oferă informație despre ceilalți beneficiari ai furtului bancar, „dar ne permite să înțelegem mai bine cine l-a ajutat pe Șor”.
Lidera PAS susține că deși schemele au funcționat timp de câțiva ani, în care atât Guvernatorul BNM Drăguțanu, cât și Procurorul General Gurin au tăcut mâlc, cele mai mari furturi au avut loc în luna noiembrie 2014. „Doar în noiembrie, suma creditelor acordate de aceste trei bănci (credite care nu aveau să mai fie rambursate vreodată) a crescut cu 1 miliard de dolari (12% din Produsul Intern Brut al țării)! 80% din aceste credite erau pentru firmele Grupului Șor”, scrie Sandu.
De asemenea, ea afirmă că în timp ce Șor fura, câțiva membri din guvernul Leancă adoptau, la 7 noiembrie, decizia de garantare a creditelor de urgență pentru cele 3 bănci, în valoare de 9.5 miliarde de lei. „Decizia BNM de introducere a administrării speciale la aceste bănci a venit mult mai târziu, doar pe 29 noiembrie, după finalizarea marelui furt. Asta i-a permis lui Șor și altora ca el, care au știut din prima sursă despre garanție, să îndatoreze băncile cât mai mult. Iar cel care promova cel mai insistent adoptarea garanției statului pentru cele trei bănci, fără mecanisme de protecție împotriva abuzurilor, era actualul Președinte al Parlamentului – Andrian Candu. Această concluzie o facem din stenograma ședinței guvernului. Astfel, chiar dacă Sinteza celui de-al doilea raport Kroll nu spune în mod direct cine sunt ceilalți beneficiari ai furtului miliardului, ne permite să înțelegem mai bine cine a fost interesat ca aceste crime financiare să se întâmple”, scrie Sandu pe pagina sa de facebook.
Totodată, potrivit ei, în raport se spune că o parte din bani au ajuns în conturile altor șapte bănci din Republica Moldova, mai multe detalii fiind incluse în raportul complet pe care autoritățile „nu vor ca noi să-l vedem”. Autorii raportului mai spun că anumite conturi din două bănci locale, bănci care au primit cei mai mulți bani, au fost parte a schemei implementate de Șor. Sunt curioasă să aflu care sunt aceste două bănci. De asemenea, autorii spun că nu au obținut acces la toate datele băncilor din Republica Moldova. Mă întreb ce instituție nu a oferit acces la informație: poate BNM? Încă un lucru care ridică semne de întrebare: cei de la Kroll nu au avut posibilitate să discute cu Șor. O fi pentru că Șor i-a refuzat sau pentru că autoritățile nu i-au lăsat?”, scrie lidera PAS.
Amintim că, joi 21 decembrie, Banca Națională a publicat o sinteză a raportului Krool. Documentul are opt capitole care descriu, printre altele, metodologia investigației internaționale, analiza expunerilor băncilor fraudate în perioada 2012-2014, legătura grupului Shor cu acționariatul băncilor fraudate, mecanismele de spălare a banilor și destinația fondurilor frauduloase.
