O situaţie cel puţin ciudată a avut loc în plenul Parlamentului astăzi, când socialiştii nu au susţinut proiectul de lege care oferea preşedintelui dreptul de a înainta un magistrat al Curţii Constituţionale, numărul acestora urmând a fi de şapte şi nu de şase. Totodată, proiectul de modificare a Constituţiei propus de Guvern, prevedea şi majorarea termenului mandatului magistraţilor CC de la şase la nouă ani, proiectul eşuând inclusiv din cauza că nu a fost susţinut de toţi membrii majorităţii parlamentare.
Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament la data de 22 decembrie 2016, iar o decizie finală urma a fi luată anume astăzi, în condiţiile în care, conform Constituţiei, modificarea Legii Supreme poate avea loc la nu mai puţin de jumătate de an de la înregistrarea iniţiativei, dar nu la mai mult de un an de la înregistrarea acesteia, în caz contrar urmând a fi declarată nulă.
Secretarul de Stat al Ministerului Justiţiei, Nicolae Eşanu, care a prezentat proiectul de la tribuna Parlamentului, a menţionat că proiectul prevede fortificarea Curţii Constituţionale, astfel încât să se asigure controlul constituţionalităţii legii. „Cea mai semnificativă, în opinia noastră, modificare din acest proiect ţine de prelungirea duratei mandatului de la şase ani, cât este în prezent, la nouă ani şi excluderea posibilităţii deţinerii celui de-al doilea mandat, deoarece, în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale, speranţa de a fi numit pentru un nou mandat este o circumstanţă care ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea titularului funcţiei”, a opinat Eşanu de la tribuna Parlamentului.
La fel, potrivit lui, mandatul judecătorilor actuali, care au fost numiţi pe un termen de şase ani, urma a fi prelungit cu trei ani. „Astfel, ei vor exercita un mandat de nouă ani, fără posibilitatea de a prelungi mandatul”, a mai spus secretatul de stat al MJ.
Ţinând cont că proiectul a fost înregistrat în Parlament la 22 decembrie 2016, mâine urmând să se împlinească un an de la înregistrarea sa, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a propus Parlamentului adoptarea în două lecturi a proiectului. Deputatul socialist Vladimir Ţurcanu, dar şi comunista Maria Postoico, au făcut trimitere la faptul că atunci când a fost înregistrat, Parlamentul a format o comisie specială în ceea ce ţine de modificările date, venind cu mai multe propuneri. Acum însă, Guvernul a propus cu totul altceva. Nicolae Eşanu a recunoscut că aceste modificări fac parte dintr-un proiect mai amplu, dar nu a putut explica de ce nu s-au regăsit şi alte propuneri ale comisiei în proiectul de lege.
Fiind supus votului, proiectul de lege a fost aprobat în prima lectură. Astfel, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu a întrebat deputaţii dacă au nevoie de timp pentru a înainta amendamente la proiectul de modificare a Constituţiei, iar ţinând cont că mai mult de 25 de deputaţi şi-au exprimat acestă intenţie, a dispus trimiterea proiectului de lege la Comisia juridică, deputaţii urmând să vină cu amendamente în decursul a 15 zile, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului.
Liberal-democratul Tudor Deliu, jurist de profesie, a ţinut să-l întrebe pe Andrian Candu „ce facem cu articolul 143 din Constituţie, care prevede nulitatea proiectului în cazul în care modificarea nu este adoptată în decurs de un an”. Preşedintele Parlamentului a precizat că proiectul a fost aprobat în prima lectură. Totuşi, solicitând opinia juriştilor, atât secretarul de stat al Ministerului Justiţiei, Nicolae Eşanu, şeful direcţiei juridice a Parlamentului, Ion Creangă, cât şi preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Raisa Apolschi, şi-au exprimat opiniile că termenul de un an este prevăzut pentru aprobarea legii constituţionale definitiv, în ambele lecturi.
„Preiau posibilitatea să pun la vot în lectura a doua, cu aparenta nerespectare a prevederilor Regulamentului, dar cu respectarea opiniilor celor trei jurişti şi a Constituţiei, care prevalează”, a menţionat Candu într-un final.
Ţinând cont că nu le-a fost acordat dreptul de a înainta amendamente, fracţiunea PSRM nu a susţinut în lectura a doua, proiectul de modificare a Constituţiei. Astfel, proiectul a întrunit voturile a doar 53 de deputaţi. Luând în calcul că din sectorul în care stau socialiştii şi câţiva democraţi au venit doar 4 voturi, iar din cel în care stau liberalii, liberal-democraţii şi membrii grupului popular-european, au votat 18 deputaţi, din sectorul în care stau comuniştii, iar majoritatea locurilor aparţine Partidului Democrat, venind doar 31 de voturi, reiese că nici măcar toţi democraţii nu votat pentru iniţiativa venită de la Guvern.
Pentru modificarea Constituţiei este necesară majoritatea de 2/3 din voturile deputaţilor, adică cel puţin 67 de voturi. Este de menţionat că unul dintre proiectele de lege adoptate astăzi în Parlament a fost votat de 94 de deputaţi, iar altul a întrunit 71 de voturi.